Parkinsonul nu începe întotdeauna cu tremur
Parkinsonul este o boală neurodegenerativă în care sunt afectate, printre altele, celulele nervoase dopaminergice. Acestea produc dopamină, o substanță importantă pentru controlul mișcărilor.
„Parkinsonul este un alt tip de neurodegenerare în care se acumulează un alt tip de proteină, care este alfa-sinucleina. Mor alți neuroni, neuronii dopaminergici care produc această dopamină, și dopamina este o substanță care contribuie foarte mult la mișcare”, a explicat Olga Gavriliuc.
Pe măsură ce aceste celule sunt afectate, apar problemele motorii caracteristice bolii. Pacienții pot deveni mai lenți în mișcări, iar expresia feței poate fi mai puțin pronunțată.
Unul dintre cele mai cunoscute simptome ale bolii este tremorul, însă asocierea dintre Parkinson și tremur nu este valabilă în toate cazurile.
„Mulți leagă boala Parkinson strict cu tremur. 30% din pacienți nu au tremur și n-au avut niciodată”, a precizat neurologul.
Atunci când apare, tremorul asociat Parkinsonului are anumite caracteristici. El este, de regulă, mai evident atunci când mâna este relaxată, în repaus, și nu neapărat în timpul unei mișcări.
Primele semne pot apărea cu mult timp înainte
Parkinsonul nu începe neapărat în momentul în care apar tremurul sau încetinirea mișcărilor. Pot exista manifestări mai timpurii, cu mult înainte ca boala să devină evidentă.
Printre acestea, neurologul a menționat constipația, depresia și anxietatea, însă a subliniat că niciunul dintre aceste simptome, luat separat, nu înseamnă că o persoană are Parkinson.
„Cel mai clar este constipația, depresia, anxietatea, dar fiecare parte noi nu putem să spunem că o persoană are Parkinson. Ele pot să existe și separat”, a spus medicul.
De aceea, prezența unuia dintre aceste simptome nu trebuie interpretată automat ca un semn al bolii. Diagnosticul este unul complex și trebuie stabilit de un specialist.
Unul dintre cele mai interesante aspecte discutate de Olga Gavriliuc este legătura dintre anumite tulburări de somn și bolile neurodegenerative asociate alfa-sinucleinei.
„Una dintre cele mai precoce semne ale bolii Parkinson sunt tulburările de somn REM. Dacă o persoană strigă prin somn și se zbate, sunt persoane active în somn. Asta este un semn că probabil o să aibă o sinucleinopatie la o vârstă mai înaintată și asta de obicei poate să apară cu 20 sau chiar cu mai mulți ani înainte de a apărea acest tremur sau bradikinezie”, a spus Olga Gavriliuc.
Medicul a făcut însă și o precizare importantă: somnambulismul la copii nu trebuie confundat cu această tulburare de comportament în somnul REM:
„Nu este adevărat, pentru că este o tulburare de somn non-REM”.
Celulele stem, o direcție cercetată de zeci de ani
Neurologul a subliniat că studiile privind terapiile celulare pentru Parkinson se desfășoară de aproximativ trei decenii și au trecut prin mai multe etape și rezultate care nu au confirmat așteptările inițiale.
În prezent, cercetătorii testează abordări mai sofisticate, inclusiv utilizarea unor celule pregătite și purificate înainte de implantare. Totuși, procedura rămâne complexă.
„Este un drum foarte lung, pentru că dacă implantezi celule în creierul unui om, e greu de făcut managementul ca să nu fie rejectate”, a concluzionat Olga Gavriliuc.
Boala Parkinson rămâne astfel una dintre afecțiunile neurodegenerative pentru care cercetătorii caută în continuare soluții capabile nu doar să controleze simptomele, ci să influențeze mecanismul bolii. Până atunci, recunoașterea timpurie a simptomelor și evaluarea neurologică rămân importante, mai ales atunci când apar modificări persistente ale mișcării, somnului sau altor funcții neurologice.
Cine este Olga Gavriliuc
Olga Gavriliuc este medic neurolog din Republica Moldova, cu activitate în domeniul neurologiei și al cercetării bolilor sistemului nervos. A absolvit Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, iar ulterior și-a făcut rezidențiatul în neurologie la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”. În 2023 și-a susținut teza de doctor în științe medicale, dedicată efectului stimulării cerebrale profunde asupra tulburărilor de mers și postură la pacienții cu boala Parkinson.