Ce înseamnă nașterea prematură și care sunt cauzele
Nașterea prematură are loc înainte de împlinirea a 37 de săptămâni complete de sarcină și reprezintă o provocare atât pentru copil și părinți, cât și pentru echipa medicală. În funcție de vârsta gestațională, prematuritatea este clasificată în patru categorii:
Prematuritate extremă – sub 28 de săptămâni;
Prematuritate severă – între 28 și 31 de săptămâni și 6 zile;
Prematuritate moderată – între 32 și 33 de săptămâni și 6 zile;
Prematuritate tardivă – între 34 și 36 de săptămâni și 6 zile.
Potrivit medicului neonatolog Anastasia Tean, cauzele nașterii premature pot fi împărțite în două categorii: materne și fetale. Printre factorii materni se numără consumul de alcool, droguri și fumatul în timpul sarcinii, dar și bolile cronice insuficient controlate, precum diabetul sau hipertensiunea arterială. Preeclampsia și infecțiile intrauterine pot contribui, de asemenea, la declanșarea unei nașteri înainte de termen.
Un alt factor de risc este intervalul prea scurt dintre două sarcini. În ceea ce privește cauzele fetale, medicul menționează sarcinile multiple, gemelare sau triple, precum și anumite anomalii cromozomiale.
Ce complicații pot apărea la copiii născuți prematur
Deoarece organele și sistemele organismului nu sunt complet maturizate, bebelușii născuți înainte de termen sunt mai vulnerabili și pot dezvolta complicații încă din primele zile de viață.
„Din partea sistemului respirator deseori apare detresa respiratorie cu deficit de surfactant. Pot apărea complicații neurologice, de exemplu hemoragiile intraventriculare. Din partea sistemului digestiv poate apărea discordanță în așa evenimente ca suptul, deglutiția și respirația”, a explicat Anastasia Tean.
Printre alte probleme care pot apărea se numără enterocolita ulcero-necrotică, retinopatia și anemia. Din acest motiv, nou-născuții prematuri au nevoie de supraveghere atentă și de îngrijire adaptată vârstei gestaționale și greutății de la naștere.
Cum sunt îngrijiți bebelușii prematuri în primele zile de viață
Prioritatea medicilor este stabilizarea funcțiilor vitale: respirația, circulația sangvină, temperatura corporală și echilibrul metabolic. În funcție de starea nou-născutului, acesta poate fi plasat într-un incubator sau pe o măsuță radiantă și poate avea nevoie de suport respirator noninvaziv ori de ventilație mecanică.
Alimentația are, de asemenea, un rol important. Organizația Mondială a Sănătății recomandă inițierea cât mai precoce a alimentației cu lapte matern, care contribuie la prevenirea mai multor complicații asociate prematurității.
Avram s-a născut la 31 de săptămâni, cu doar 1.570 de grame
Irina Nicolaev este mama lui Avram, care a venit pe lume pe 13 ianuarie 2024, la doar 31 de săptămâni de sarcină. Băiețelul cântărea 1.570 de grame și măsura 40 de centimetri.
„Un pui de om”, își amintește mama despre primele clipe ale fiului său.
Sarcina a fost complicată, iar medicii au fost nevoiți să recurgă la o cezariană de urgență pentru a-i salva viața copilului. Pentru Irina, momentul nașterii a fost departe de imaginea pe care și-o construise în timpul sarcinii.
„Șoc, pentru că ai așteptări, visezi o naștere perfectă, externare cu baloane și cu flori, dar a fost foarte diferit, pentru că nu mi-am ținut copilul în brațe din start, a fost preluat de doamna Anastasia Tean. Eu l-am văzut abia peste 24 de ore, fiindcă am fost și eu în terapie intensivă. După care veneam aici din trei în trei ore ca să-mi văd copilul, iar în restul timpului a fost supravegheat de medicii din terapia intensivă”, a povestit Irina Nicolaev.
Teama de după externare și adaptarea la viața de acasă
După 20 de zile de spitalizare, familia a trebuit să se adapteze la îngrijirea bebelușului fără supravegherea permanentă a medicilor. Pentru Irina, plecarea acasă a venit cu emoții și temeri.
„Mi-a fost frică să merg cu el acasă, pentru că am stat 20 de zile internați în spital. Când ești în permanență cu medicii e un lucru, și când am mers singuri cu copilul acasă ne-a fost mai dificil, dar ne-am adaptat”, a mărturisit mama băiețelului.
Medicul neonatolog Anastasia Tean subliniază că externarea nu înseamnă încheierea procesului de îngrijire, ci începutul unei noi etape. Pentru a putea pleca acasă, copilul prematur trebuie să respire singur, să nu prezinte episoade de apnee sau desaturare, să se alimenteze corespunzător și să ia în greutate cel puțin 12 grame pe kilogram pe zi.
La fel de important este ca mama să știe cum să îngrijească bebelușul și să recunoască semnele de alarmă care necesită un consult medical.
De ce au nevoie copiii prematuri de monitorizare după externare
Complicațiile asociate prematurității se numără printre principalele cauze de mortalitate la copiii sub cinci ani la nivel mondial. De aceea, după externare, bebelușii sunt monitorizați periodic prin programe de follow-up, până la trei sau chiar cinci ani, în funcție de riscurile individuale.
Un aspect important în urmărirea dezvoltării este vârsta corectată, calculată ținând cont de numărul de săptămâni cu care copilul s-a născut înainte de termen. Astfel, un bebeluș venit pe lume la 28 de săptămâni are nevoie de o evaluare adaptată faptului că s-a născut cu 12 săptămâni mai devreme.
„Deseori copiii născuți prematuri foarte repede ajung semenii săi, dar este important să ținem cont de vârsta corectată. Dacă este un copil născut la 28 de săptămâni, înseamnă că a venit mai devreme cu 12 săptămâni, și dacă îl comparăm, de exemplu, la șase luni cu alt copil născut la termen, atunci acesta va avea trei luni, și nu putem să ne așteptăm că va sta deja pe funduleț sau că e pregătit pentru diversificare. Este important să ținem cont de acest aspect”, a explicat medicul.
Astăzi, Avram are o dezvoltare armonioasă și se adaptează la grădiniță. Irina spune că sprijinul și îndrumarea medicilor au ajutat-o să treacă peste momentele dificile și să învețe cum să-și îngrijească fiul.
„Am primit răspunsuri la toate întrebările, pentru asta sunt recunoscătoare medicilor de aici. Întotdeauna aveau grijă să ne liniștească, să ne învețe cum corect să îngrijim copilul și ne spuneau că «veți vedea cum din așa mici vor crește copii mari» și vedem exemplul”, a concluzionat Irina Nicolaev.