„Bună ziua, mă numesc Artiom Surev, ne aflăm la Institutul de Cardiologie, în secția de cateterism cardiac și ne pregătim de o intervenție mai specială.Astăzi avem un caz de hipertensiune arterială secundară, asta presupune că tensiunea arterială are o cauză anumită. În cazul nostru este vorba despre tensiunea vaso-renală. Când avem un proces la nivelul arterei renale care îngustează lumenul vasului avem două mecanisme de îngustare, primul, pe care îl avem acum, de ateroscleroză la pacienții mai vârstnici, adică creșterea unei plăci de aterom care îngustează vasul din interior”, a menționat Artiom Surev, medic cardiolog-intervenționist.
Ce este hipertensiunea vaso-renală și cum se manifestă?
Al doilea mecanism este displazia fibromusculară a arterelor renale, o cauză mai frecvent întâlnită la persoanele tinere.
„La nivelul sistemului arterial al rinichiului tensiunea scade din cauza stenozei și rinichiul crede că tensiunea sistemică este scăzută și începe a elimina în sânge niște substanțe, enzime care provoacă creșterea tensiunii arteriale sistemice, ca la nivelul rinichiului să ajungă la limita normală”, a notat el.
Tensiune de 190/110, timp de o lună și jumătate
În hipertensiunea arterială secundară, pacienții au adesea tensiune arterială crescută și răspund greu la tratament, la fel ca în cazul pacientei operate.
„De hipertensiune arterială sufăr de 19 ani și tensiunea mi-a fost mare 190 pe 110 timp de o lună și jumătate și am hotărât să mă adresez la medic. Am fost internată și mi-a făcut cunoștință cu boala pe care o am și intervenția pe care mi-o va efectua”, a notat Ioana Florea, pacientă.
Potrivit medicului intervenționist Artiom Surev, în cazurile de hipertensiune rezistentă se recomandă investigații suplimentare pentru a depista posibile cauze vasculare.
„Când vedem că tensiunea este rezistentă la tratament indicăm investigațiile care permit să identificăm cauzele. Dacă presupunem stenoza de arteră renală, prima metodă este dopplerul vascular, care permite să vizualizăm fluxurile la nivelul arterelor renale”, a afirmat Artiom Surev.
Pentru stabilirea metodei de tratament, se efectuează tomografia computerizată cu contrast sau arteriografia renală invazivă, care permit evaluarea exactă a localizării și gradului de afectare.
„Cea mai practicabilă metodă care permite înlăturarea problemei respective este angioplastia. La nivelul vasului se introduce un balonaș special care distruge porțiunea de stenoză. Dacă e vorba doar de displazia fibromusculară, atunci e de ajuns angioplastia cu balon. Dacă vorbim de ateroscleroză, atunci după dilatarea cu balonaș este necesar de a implanta un stent renal, pentru că dacă lăsăm așa doar cu balonaș este probabilitatea mare ca vasul să se îngusteze înapoi sau că se va produce o tromboză cu ocluzie acută de vas”, a precizat specialistul.
O intervenție de doar 30 de minute
Intervenția este una minim invazivă și se efectuează sub anestezie locală.
„În cazul dat, avem deja pacienta investigată, are făcută tomografia computerizată, noi știm la ce nivel se află problema, cât este de strânsă, avem un plan oarecare de tratament de intervenție. În așa situații intervenția durează până la 30 de minute. Se face prin abord femural, în unele cazuri și radial, depinde de anatomia vasului. Se face o puncție de 2-3 milimetri, prin care intrăm, avem accesul și rezolvăm problema”, a spus Surev.
Intervenția începe prin vizualizarea vasului și se desfășoară integral sub ghidaj radiologic.
„În primul rând am văzut artera renală de partea stângă. Trunchiul arterei renale este afectat chiar de la început până la bifurcație, la ramurile secundare”, a notat medicul cardiolog-intervenționist.
În cazul pacientei, medicii au constatat o afectare semnificativă a arterei renale stângi, însă intervenția a fost reușită, restabilind fluxul normal de sânge.
„Iată aici pe imagine vedem rezultatul final. Puteți observa cum a fost vasul înainte și cum este acum. Am obținut egalitatea de presiune între aortă și rinichi”, a notat acesta.
Astfel, a fost îndepărtată cauza principală a hipertensiunii arteriale sistemice.
„Intervenția a decurs prin abord radial, având talia mai mică, am reușit prin mână să ajungem la artera renală, asta dă pacientului unui confort mai mare postoperator, poate să se deplaseze, să se ridice. Pacientul trebuie să consume mai multă apă pentru a elimina toate substanțele folosite. Stopăm tratamentul antihipertensiv pe seară, mâine apreciem tensiunea restantă și stabilim tratamentul final”, a povestit Surev.
Recuperare rapidă și evoluție favorabilă
Un avantaj major al procedurii este recuperarea rapidă. Pacienta a putut să se mobilizeze la scurt timp după intervenție, iar tratamentul antihipertensiv a fost ajustat în funcție de evoluția tensiunii arteriale.
„Pentru vârsta și frica mea a fost foarte ușor și puține dureri am avut, nici nu le-aș numi dureri. Am avut stres înainte de a începe, dar degeaba m-am stresat și a mers foarte ușor, sunt mulțumită, voi vedea pe parcursul a 2-3 zile cum mă voi simți. Acum mă simt bine”, a menționat Ioana Florea, pacientă.
Cine este Artiom Surev
Artiom Surev este un medic cardiolog-intervenționist din Republica Moldova.
