„Boala cardiovasculară are într-adevăr anumiți factori de risc arhicunoscuți, cum ar fi sedentarismul, fumatul, lipsa somnului. Dar există și acești factori mai puțin cunoscuți. În principiu, inima ta este un motor care nu se poate opri. Corpul nostru depinde de acest sistem de circulare a sângelui și acest sistem de pompare a sângelui. În momentul în care sistemul se strică, tu ori îți afectezi grav sănătatea ori nu mai ești (mori)”, a explicat medicul specialist Mihail Pautov.
Un factor de risc mai puțin cunoscut al bolilor cardiovasculare sunt turele de noapte la serviciu.
„Din păcate, turele de noapte sunt un factor de risc major pentru boli cronice și pentru diabet și boli metabolice, dar și pentru hipertensiune, obezitate, dereglări hormonale și inclusiv, boală cardiovasculară. Corpul tău are un ritm circadian, asta înseamnă că, corpului tău îi place să „danseze” pe un ritm care este dat de cum răsare și cum apune soarele. Corpul tău se enervează și se inflamează când tu strici ritmul circadian. Nu toți factorii sunt modificabili, uneori nu poți să modifici un factor de risc, dar poți totuși să-l contracarezi prin prevenție”, a afirmat Mihail.
Dacă nu poți să-ți schimbi jobul, ai putea să incluzi în rutina ta niște obiceiuri sănătoase care să te ajute să te refaci.
„Chiar dacă lucrul tău este în ture de noapte și nu poți schimba asta, poți în restul timpului liber să dormi, să mănânci foarte bine, să faci sport. După tura de noapte poți să te duci un pic să te plimbi la aer proaspăt ca să te relaxezi. Poți să te culci într-o cameră foarte relaxantă și întunecată, fără zgomot”, a menționat Pautov.
Al doilea factor de risc pentru bolile de inimă sunt căsniciile nefericite, pline de scandaluri și certuri continue:
„De multe ori, oamenii se obișuiesc cu astfel de căsnicii, dar atunci când în fiecare zi există argumente, în fiecare zi există reproșuri care nu te lasă să dormi, care te enervează, există mereu harță din asta și se transformă într-un scandal plin de adrenalină. În astfel de situații îți crește tensiunea, se eliberează hormoni de stres și se transformă într-un stres constant pentru organism”.
Medicul sfătuiește să încerci terapia de cuplu în cazul de mai sus:
„Un sfat ar fi terapia de cuplu care poate să fie aur pentru cuplurile care nu se înțeleg. Pentru că acolo ajungi să îl cunoști pe celălalt, să vezi de fapt, ce îl doare. Ideea e că mintea noastră este foarte întortocheată, iar când se întâlnesc două astfel de minți, pot să iasă scântei care ne afectează inima”.
Al treilea factor de risc care îți afectează sănătatea fără să știi este statul în trafic.
„În primul rând, stai în mașină și ești sedentar. În al doilea rând, te expui la substanțe chimice dăunătoare, inflamatoare și proinflamatoare în mașină, asta practic îți atacă vasele micuțe și vasele mai mari peste tot în corp. Și faptul că stai în trafic, poate să-ți crească tensiunea arterială care e combinată cu inflamația. Pe viitor, ai putea să te gândești să te muți lângă locul tău de muncă. Dacă nu poți să faci asta, măcar să faci pauze în care să te miști”, a notat Pautov.
Un alt factor necunoscut al bolii de inimă este să fii antivaccinist.
„Rezultatele au arătat că, persoanele care au primit un vaccin antigripal au experimentat o reducere cu 24% a riscului de a dezvolta evenimente cardiovasculare acute în decursul la un an. Acest efect protector a fost și mai semnificativ în rândul persoanelor fără antecedente de boli cardiovasculare”, a menționat el.
„Anumite bacterii care intră în fluxul sangvin din gură sunt un factor de risc pentru boala de inimă. Dacă nu te speli pe dinți constant și nu te duci la medicul stomatolog, apare tartrul”, este un alt factor explicat de Mihail.
Singurătatea și izolarea socială pot crește riscul bolilor cardiovasculare cu până la 30%, influențând negativ sistemul imunitar și nivelul de stres.
„Oamenii care trăiesc singuri, care nu au prieteni, nu au rude, care se izolează social sunt oameni cărora le scade imunitatea, stresul le crește. E foarte important să găsești oameni, să cauți grupuri de sprijin, voluntariat, să te întâlnești cu oameni”, a afirmat medicul.
Să faci sport este sănătos, însă trebuie să ai și grijă cum îl faci ca să nu îți afecteze sănătatea:
„Activitatea fizică intensă bruscă, fără pregătire adecvată, este un alt factor de risc. Să faci sport este foarte important, dar dacă nu ai o pregătire adecvată, ăsta este un șoc prea mare pentru inimă”.
Un alt factor explicat de medic ar fi:
„Mulți oameni nu cunosc acest fapt, dar sforăitul sau apneea în somn sunt la fel factori de risc. De regulă, sforăitul este asociat cu boala de inimă, iar cu cât este mai acut acel sforăit, cu atât ajungi la o tensiune, hipertensiune arterială”.
Menopauza timpurie care apare pe la 40-46 de ani este considerată și ea un factor de risc.
„Odată cu ea, scade nivelul de estrogen și efectul protector al acestui estrogen pentru inimă. Estrogenul este un hormon antiinflamator care scade inflamația din corp, astfel încât femeile fertile au un nivel scăzut de inflamație, pentru că au acel estrogen în corp mai mult decât are un bărbat. Odată cu scăderea acestui nivel de estrogen, inflamația și riscul cardiovascular se egalează cu cel al bărbatului”, a subliniat Pautov.
Dar și poluarea aerului este un factor important:
„De multe ori, poluarea cea mai mare este la noi în casă, pentru că ținem geamurile închise și nu aerisim casa, avem tot felul de obiecte de mobilier sau vopsele care sunt toxice, pe care le respirăm în continuu, pentru că gătim și nu aerisim ce se întâmplă în casă. Sau pentru că trăim în oraș, deschidem geamurile larg și facem un schimb care nu e tocmai benefic”.
Iar ultimii doi factori de risc pentru bolile de inimă sunt expunerea la zgomot și temperatura ambientală extremă.
„Un alt factor este expunerea excesivă constantă la zgomot, fie la locul de muncă, fie în mediul urban, poate crește tensiunea arterială și stresul, contribuind la riscul de boli cardiovasculare. Și ultimul factor este temperatura ambientală extremă care este un factor de risc pentru boala de inimă. Expunerea frecventă la temperaturi foarte ridicate sau foarte scăzute poate pune presiune suplimentară asupra sistemului cardiovascular, în special la persoanele vulnerabile”, a notat medicul.
Mihail Pautov este un medic specialist originar din Republica Moldova, stabilit de mai mulți ani în România.
SURSA FOTO: GOOGLE
