Cea mai eficientă metodă de a combate orice afecțiune este prevenția. Aceasta poate fi realizată simplu, printr-un control profilactic de rutină.
„Check-up-ul este un set de investigații pe care le efectuăm anual. Ele fac parte din analiza sănătății noastre și au ca scop monitorizarea, ca să vedem care este starea de sănătate a noastră sau evaluarea în dinamică, ca să vedem cum a fost anul trecut și în acest an”, a menționat Diana Poparcea, medic rezident terapeut, nutriționist.
Se recomandă efectuarea check-up-ului anual, iar persoanelor cu afecțiuni sau care se află la evidența unui medic, la fiecare șase luni.
„În cadrul check-up-ului putem identifica diferite deficite nutriționale, anemiile latente, diferite patologii cardiace; putem identifica diferite dislipidemii care ne cresc riscul de ateroscleroză și infarct miocardic sau AVC”, a explicat aceasta.
Prin controlul profilactic putem evalua starea organelor interne și depista precoce unele boli, pentru a opri sau încetini evoluția acestora.
„Un check-up anual complet este format din mai multe investigații. Începem cu cele de laborator: hemoleucograma completă cu VSH-ul, ALAT-ul, ASAT-ul, bilirubina totală plus fracțiile, colesterolul total plus fracțiile, trigliceridele, fosfataza alcalină, ureea, creatinina. Nu uităm de analiza generală de urină care tot ne vorbește despre multe lucruri. La fel, nu uităm și de micronutrienți: B12, acidul folic, feritina, fierul seric, vitamina D și zincul”, a sugerat Diana.
Din investigațiile instrumentale, se recomandă ultrasonografia abdominală și a tractului urinar, precum și electrocardiograma.
„La femei recomand să se efectueze PAP-testul, USG transvaginal și a glandelor mamare și începând cu vârsta de 45 de ani – mamografia, deoarece riscul de cancer crește și check-up-ul ne permite să prevenim apariția sau să îl stopăm la etape inițiale. Pentru bărbați eu recomand PSA total și USG al prostatei”, a recomandat medicul rezident.
Specialiștii recomandă efectuarea colonoscopiei începând cu vârsta de 45 de ani, la fiecare 10 ani, pentru persoanele fără simptome sau factori de risc.
„Dar, dacă avem un istoric familial putem începe cu 10 ani mai devreme sau chiar cu 10 ani înainte de depistare la rude și atunci, îl efectuăm o dată la 5 ani sau chiar mai des”, a notat ea.
Pentru ca rezultatele investigațiilor să fie cât mai precise și utile, este important să ne pregătim corespunzător înainte de efectuarea acestora.
„Pentru analizele de sânge în dimineața respectivă nu mâncăm, dar avem dreptul să bem apă, chiar este recomandat 1-2 pahare de apă; este contraindicat să consumăm alcool și să fumăm în ziua în care dăm analize, și cu o seară înainte este contraindicat să facem sport, deoarece sportul poate duce la creșterea unor parametri, cum ar fi ALAT, ASAT sau la scăderea, precum este glicemia sau a hormonilor tiroidieni, care tot ar fi indicat să îi facem”, a explicat Poparcea, medic rezident terapeut, nutriționist.
La fel de important este să ne pregătim și pentru recoltarea probei de urină.
„La analiza generală de urină este contraindicat sportul cu o seară înainte, contraindicat să mâncăm cu o seară înainte sfeclă, afine sau careva produse care au un pigment mai colorat. În dimineața în care colectăm urina, noi facem igiena corectă, colectăm proba de mijloc și este recomandat să ducem urina colectată în decurs de 1-2 ore maxim la laborator”, a explicat Diana.
Pentru colonoscopie, pregătirea constă într-un regim special de aproximativ o săptămână, stabilit de medicul care efectuează procedura.
„Pentru ultrasonografia abdominală ne pregătim cu 2-3 zile înainte. Nu consumăm produse care ne balonează precum sunt boboasele, încercăm să avem o alimentație mai echilibrată, ca să nu avem această balonare să putem vizualiza organele abdominale și în dimineața în care efectuăm investigația, la fel, nu mâncăm și nici nu consumăm apă”, a spus ea.
Fiind în era digitală, mulți apelează la internet sau la inteligența artificială pentru a interpreta analizele, ceea ce reprezintă o greșeală majoră.
„Categoric nu, din păcate chatgpt-ul nu vă știe ca persoană și ce aveți, și nu are competențele necesare ca să interpreteze analize medicale”, a precizat nutriționista.
„Dreptul să interpreteze aceste analize îl au medicul de familie sau terapeut, iar la necesitate un medic de o specialitate mai îngustă. Pot fi interpretate și de un nutriționist, dar cu condiția că are studii medicale finisate. Și nu uităm, nu interpretăm doar analizele, dar tot pacientul în cauză, luând în considerare acuzele, istoricul familial și cum el se simte, stilul lui de viață”, a notat Diana.
