Se estimeaza ca aproximativ 40% dintre femei, majoritatea cu varsta peste 50 de ani, se confrunta cu diverse disfunctii sexuale, care includ si frigiditatea, la un moment dat pe parcursul vietii.

Chiar daca aceasta problema este neplacuta si multe femei se pot izola sau pot intampina greutati in viata de cuplu, exista metode de tratament eficiente.

Frigiditate: simptome

In majoritatea cazurilor de frigiditate, simptomele sunt trecatoare, ocazionale, dar sunt si situatii cand manifestarile sunt prezente de fiecare data cand se initiaza actul sexual. Printre simptomele frigiditatii amintim:

-reducerea dorintei sexuale;

-pierderea interesului pentru sex;

-lipsa de initiativa sau de receptivitate din partea partenerului in privinta actului sexual;

-absenta excitatiei sexuale sau a placerii din timpul actului sexual;

-lipsa de reactie la stimularea organelor genitale sau la vizionarea filmelor erotice;

-absenta lubrifierii vaginale ca urmare a stimularii clitorisului sau a altor zone erogene.

Frigiditate: cauze

Frigiditatea poate fi o consecinta a mai multor factori. Varsta inaintata, stresul, depresia, anxietatea, stima de sine scazuta, furia, teama, traumele survenite in urma unui viol, lipsa de incredere in partener, certurile in cuplu sunt, toate, posibile cauze psihologice ale frigiditatii.

Alte cauze ale frigiditatii pot fi:

-dezechilibrele hormonale survenite la menopauza, in timpul sarcinii sau ca urmare a administrarii de contraceptive orale;

-circulatia sangvina deficitara;

-leziunile nervoase la nivelul pelvisului;

-infectiile vaginale (vaginita) sau ale vezicii urinare (cistita);

-uscaciunea vaginala (atrofia vaginala);

-anumite medicamente (antidepresive);

-chimioterapia/radioterapia;

-diabetul;

-stimularea sexuala insuficienta (preludiul sexual redus sau absent);

-insomnia;

-oboseala cronica;

-carenta de minerale;

-scleroza multipla.

Citeste si: Dusmanii spermatogenezei. Cum luptam cu infertilitatea

Frigiditate: diagnostic

In majoritatea cazurilor, diagnosticul de frigiditate nu identifica o cauza de natura fizica, ci una de ordin psihic. Diagnosticul se stabileste pe baza simptomelor prezentate de pacienta, dar si a istoricului medical al acesteia. Daca stimularea sexuala nu duce la excitatie, cel mai probabil este necesar un examen imagistic al pelvisului, pentru a stabili daca la baza poate fi o problema de natura medicala (infectii, leziuni nervoase). 

De asemenea, medicul poate recomanda un examen complet al sangelui, pentru evaluarea starii generale de sanatate a pacientei.

De cele mai multe ori insa, frigiditatea este o consecinta a reducerii nivelului de testosteron din sange. Exista insa si situatii cand frigiditatea este cauzata de factori psihologici precum cei mentionati mai sus, caz in care se impune consilierea din partea unui specialist (psiholog, psihoterapeut, sexolog, specialist in relatii de cuplu), care poate identifica tulburarea emotionala ce sta la baza frigiditatii, initiind ulterior un plan de tratament corespunzator.

Frigiditate: tratament

Tratamentul frigiditatii depinde de cauza acesteia si poate consta in terapie hormonala, consiliere psihologica sau ambele. In cazul in care pacienta ia antidepresive care determina aparitia frigiditatii, tratamentul poate consta in simpla ajustarea a dozei acestora sau in schimbarea lor cu altele.

Cu ajutorul unui psihoterapeut specializat in relatii de cuplu/familie, pacienta poate descoperi, impreuna cu partenerul, care este problema de baza si cum poate redescoperi placerea actului sexual. In cazul unei traume psihologice survenite in urma unui viol sau alt abuz de natura sexuala, pacienta are nevoie de terapie psihologica specializata pentru a trece peste acest soc emotional si pentru a-si redobandi increderea in ea insasi, dar si in alti barbati.

Foarte importanta este si comunicarea dintre partenerii de cuplu. Acestia trebuie sa isi marturiseasca temerile unul altuia, sa recunoasca problema si sa faca eforturi pentru a-si redescoperi dorinta sexuala. Cuplurile care sunt impreuna de multa vreme se confrunta deseori cu pierderea dorintei sexuale.

Citeste si: Traumele din copilarie afecteaza viata sexuala