Ce sunt enterovirozele și cum se transmit?
Odată cu venirea toamnei și revenirea copiilor în grădinițe și școli, crește și riscul de răspândire a infecțiilor. Printre acestea se numără și enterovirozele, care afectează cel mai frecvent copiii.
„Enteroviroza sau gastroenterita virală reprezintă o infecție intestinală cauzată de un virus. Reprezintă cauza cea mai frecventă a diareelor în lume. Cele mai răspândite virusuri care cauzează gastroenteritele virale sunt norovirus, rotavirus, astrovirus și adenovirusul enteric”, a menționat Irina Guriuc, medic pediatru.
Perioada de incubație variază în funcție de virus, de la câteva zile până la aproximativ o săptămână sau mai mult.
„Mecanismul de transmitere este fecal-oral. Transmiterea are loc prin mâini murdare, obiecte contaminate, suprafețe contaminate, uneori surse de apă infectate sau alimente”, a spus medicul.
Care sunt principalele simptome?
În categoria celor mai expuși se numără copiii mici, în special atunci când regulile de igienă nu sunt respectate. Mâinile murdare, obiectele duse la gură și contactul apropiat pot facilita transmiterea enterovirusurilor.
„Simptomele sunt: diaree apoasă, foarte rar cu mucus sau sânge, crampe abdominale, grețuri, vome, dureri de cap și mușchi, febră. La copilul mic simptomele vor fi aceleași scaune lichide, o stare alterată, pofta de mâncare scăzută, semne de disconfort abdominal, o poziție pasivă a copilului”, a specificat Irina Guriuc.
Când trebuie să ajungem urgent la medic?
De cele mai multe ori, enterovirozele evoluează într-o formă ușoară, însă există anumite simptome care ar trebui să îi alarmeze pe părinți.
„Dacă apar simptome, la copilul mic, ca: fontanela depresată, somnolența, mai puține scutece cu urină, buze uscate, ochi înfundați, e necesar ca părinții să se adreseze de urgență la medic, pentru că uneori e nevoie de administrat intravenos”, a spus ea.
La copiii mai mari, deshidratarea poate fi observată prin urinări mai rare, urină mai închisă la culoare, somnolență și apatie.
„Diagnosticul în enteroviroze se stabilește clinic. Asta înseamnă că medicul examinează pacientul, face un sumar. În general nu avem nevoie de analize, dar avem teste antigen care se fac rapid din masele fecale sau paneluri moleculare care determină ADN-ul sau ARN-ul viral”, a menționat Irina Guriuc.
Rehidratarea, cea mai importantă în tratament
În formele ușoare, tratamentul se face la domiciliu și are ca scop ameliorarea simptomelor, întrucât nu există un tratament specific împotriva enterovirusurilor.
„Tratamentul se bazează pe rehidratare. La un copilaș ne temem cel mai mult de deshidratare. Prin vome și diaree copilul pierde lichide, electroliți, minerale. De aceea, e nevoie a fi restabilite prin soluții speciale, de rehidratare orală. Soluțiile pentru rehidratare sau electroliții sunt sub formă lichidă sau în praf”, a notat specialista.
Se recomandă administrarea lichidelor în cantități mici și la intervale scurte, deoarece o cantitate prea mare poate provoca vărsături.
„Pe lângă rehidratare, tratăm alte simptome pe care le are copilul. Dacă este febră administrăm paracetamol sau ibuprofen, în dozele corespunzătoare greutății, la fel și în durerile abdominale. Dacă este vomă și copilul bea bine, nu se recomandă a fi oprită. În unele cazuri, când voma se repetă și copilul nu poate bea lichide, se administrează antivomitive, de obicei se face în departamentul de urgență sau staționar”, a afirmat specialista.
Copilul trebuie ținut la regim?
Hidratarea rămâne esențială, dar nu trebuie neglijate nici odihna și alimentația corespunzătoare.
„Referitor la alimentație, ultimele studii nu recomandă diete și restricții mari în enteroviroze. Cu cât copilul mai repede revine la alimentația obișnuită, cu atât mai repede se însănătoșește. Restricții ar putea fi doar pentru copilul alimentat cu formulă, să treacă la una fără lactoză, sau copilul mai mare să nu bea lapte pe perioada simptomelor, deoarece poate fi o intoleranță temporară la lactoză. În rest, restricții nu sunt, copilul poate mânca orice”, a spus aceasta.
Cum putem preveni răspândirea enterovirozelor?
Un alt factor important este prevenirea răspândirii infecției.
„Izolarea se recomandă pe toată durata prezenței simptomelor, pentru că e perioada maximă de contagiozitate. Ieșitul afară e recomandat, doar se evită terenurile de joacă, contactul cu alți copii, adulți, pentru a evita răspândirea bolii. Băițele sunt recomandate, dacă sunt confortabile pentru copil”, a notat medicul pediatru.
Virusul poate continua să fie eliminat prin scaun timp de câteva săptămâni, motiv pentru care respectarea măsurilor de igienă și prevenție este esențială.
„Metodele de profilaxie nespecifice sunt măsuri de igienă: spălarea frecventă pe mâini, obligatoriu după mersul la toaletă, înainte de masă. Pentru a preveni infectarea celorlați membri ai familiei, se dezinfectează suprafețele, obiectele de uz comun, se recomandă utilizarea tacâmurilor individuale pentru fiecare membru al familiei. Pentru rotavirus avem profilaxie specifică prin vaccinare. Avem în țară vaccinul Rotarix, sub formă orală, care se administrează la vârsta de 2 și 4 luni în două doze”, a menționat Irina Guriuc, medic pediatru.