Potrivit somnologului Adrian Lupusor, „cel mai mare inamic al somnului sunt ecranele”. Specialistul atrage atenția că atât tinerii, cât și adulții petrec mult timp în fața dispozitivelor, în special după ora 18:00.
„Sunt trei aspecte care influențează negativ somnul. Primul este lumina artificială, care vine în cantități mari din ecrane, mai ales lumina albastră, care inhibă secreția de melatonină”, a explicat medicul.
Melatonina este hormonul care ajută organismul să se pregătească pentru somn, facilitează adormirea și contribuie la desfășurarea unui somn de calitate.
Pe lângă efectele asupra odihnei, somnul are un rol esențial în refacerea creierului și în funcționarea proceselor cognitive și emoționale. În timpul nopții, creierul își reface depozitele de neurotransmițători și organizează informațiile acumulate pe parcursul zilei.
„Creierul reface depozitele de neurotransmițători, acele substanțe chimice care stau la baza proceselor cognitive și emoționale. Totodată, în timpul somnului, creierul face ordine în informația acumulată pe parcursul zilei, cumva transferând informația din fișierele de scurtă durată în fișierele de lungă durată”, a menționat Adrian Lupusor.
O altă problemă este timpul petrecut pe rețelele sociale. Algoritmii și inteligența artificială selectează conținutul în funcție de interesele fiecărui utilizator, ceea ce poate încuraja utilizarea îndelungată a telefonului.
„Conținutul, de obicei, este foarte bine ajustat la interesele fiecăruia. Inteligența artificială și algoritmii ne servesc cu acele informații care nouă ne plac și cumva creează o dependență. Mulți copii și adolescenți cad pradă acestui scroll încontinuu”, a avertizat somnologul.
De câte ore de somn avem nevoie în funcție de vârstă
Durata necesară de somn diferă în funcție de vârstă, iar adolescenții au nevoie de mai multe ore de odihnă decât adulții.
„Cu cât e mai mic organismul uman, cu atât mai mult el va dormi. Dacă vorbim de un adolescent, ar trebui să doarmă între 9 și 10 ore, iar dacă vorbim de un adult tânăr, ar trebui să doarmă între 7 și 8 ore”, a precizat Adrian Lupusor.
Oboseala persistentă, un semnal că trebuie să mergem la medic
Trezirea cu senzația de oboseală, dificultățile de concentrare și memorare, adormirea dificilă sau trezirile frecvente în timpul nopții pot indica probleme de somn. De asemenea, manifestări precum mersul sau vorbitul în somn, tresăririle și opririle respirației necesită atenție.
Somnologul recomandă ca persoanele care se confruntă cu astfel de simptome să nu le ignore și să solicite ajutor medical.
„Dacă persoana observă că se trezește obosită, iar ziua prezintă deficiențe în aspectul învățării, memorării, emoțiilor, seara adoarme greu sau se trezește frecvent noaptea, atunci cred că ar fi bine să se adreseze unui specialist în medicina somnului sau cel puțin să meargă la medicul de familie pentru a începe examinările necesare și investigațiile pentru a identifica problema”, a conchis Adrian Lupusor.


