Durerea de genunchi și rigiditatea matinală, semne care trebuie investigate
Atunci când un copil de cinci ani spune că îl doare genunchiul sau că simte o senzație de căldură în articulație, medicul poate lua în calcul și o posibilă patologie reumatologică. Un alt semn important este rigiditatea matinală.
„Dacă copilul spune că îl doare, dacă spune că are rigiditate dimineața, atunci vom face un diagnostic diferențial și mai întâi vom exclude o boală cronică, cum ar fi artrita juvenilă idiopatică”, a explicat Ninel Revenco.
Medicul pediatru-cardiolog și reumatolog a precizat însă că este mai rar ca cei mici să observe și să descrie în mod special senzația de rigiditate dimineața.
Atunci când un copil acuză dureri la nivelul unei articulații, acestea sunt adesea puse de părinți pe seama dezvoltării. Ninel Revenco spune că durerile de creștere există, însă apar în anumite perioade ale copilăriei.
„Ei bine, durerile de creștere există, dar apar doar în anumite perioade de creștere ale copiilor. Vorbim aici de copilul de vârstă preșcolară și adolescent. Totuși, asta e ultima explicație după ce am eliminat alte cauze mai grave”, a spus medicul.
Ce face, de fapt, un reumatolog pediatru
Rolul reumatologului este mai complex decât simpla identificare a unei dureri articulare. Medicul urmărește stabilirea diagnosticului, tratamentul și monitorizarea pacientului, dar și prevenția.
„Misiunea reumatologului este să identifice problema și să pună un diagnostic corect, tratez, monitorizez și, nu în ultimul rând, aplic măsuri preventive pentru peste 100 de boli reumatice. Dacă acum 100 de ani se știa doar de reumatism, artrită cronică sau alte afecțiuni, cum ar fi gută, în decursul acestor 100 de ani, datorită progresului medicinei, farmacoterapiei, aparaturii medicale și laboratoarelor, se pot identifica peste 100 de afecțiuni reumatice”, a explicat Ninel Revenco.
Ninel Revenco a explicat și de ce termenul „reumatism” poate crea confuzie, fiind folosit în limbajul obișnuit pentru mai multe afecțiuni reumatice. Medicul a relatat cazul unei mame care, după ce aflase că fiul ei are o boală autoimună serioasă, a întrebat dacă micuții „au reumatism”, deși afecțiunea despre care vorbea medicul putea fi, din punct de vedere medical, mult mai gravă.
Streptococul beta-hemolitic și legătura cu febra reumatică
În discuție a fost abordată și legătura dintre infecția cu Streptococcus pyogenes, cunoscut și ca streptococ beta-hemolitic de grup A, și febra reumatică.
„Streptococul beta-hemolitic sau Streptococcus pyogenes e unul dintre cei mai răi streptococi, după cum le spun pacienților mei, pentru că îi plac în mod special anumite organe, cum ar fi inima, articulațiile, pielea, țesutul adipos subcutanat și sistemul nervos central”, a explicat medicul.
Totuși, pentru apariția bolii este vorba despre anumite subtipuri ale streptococului:
„Trebuie să ai ghinionul să dai tocmai peste subtipul specific reumatogen care provoacă boala asta, pentru că există mulți streptococi și chiar mulți streptococi beta-hemolitici, dar ăia sunt fix cei reumatogeni”, a precizat Ninel Revenco.
Medicul a explicat că dezvoltarea febrei reumatice acute este legată de mai mulți factori, printre care predispoziția genetică, factorul social, malnutriția, existența altor boli cronice și prezența streptococului virulent.
„Vârsta în care poate apărea febra reumatică acută este între 5 și 15 ani. Nu vei găsi aceste semne la un copil mai mic de 3 ani, iar după 15 ani incidența scade”, a spus Ninel Revenco.
Potrivit medicului, intervalul 5-15 ani este cel mai vulnerabil pentru dezvoltarea complicațiilor care pot implica inima, articulațiile, țesutul subcutanat și sistemul nervos central.