„Aș recomanda să înceapă de la consultul unui pneumolog. Suportul persoanei care vrea să renunțe la fumat nu constă doar într-un consult medical. Medicul îi poate recomanda ceva pentru gestionarea simptomelor, însă deseori este necesar și un consult psihologic, dar și un plan care să fie parcurs, începând cu motivarea și identificarea cauzelor și motivelor pentru care persoana dorește să lase fumatul”, a explicat Doina Rusu.
Potrivit medicului, fiecare persoană are nevoie de o abordare individualizată.
Sprijinul familiei și schimbarea rutinei sunt importante
Mediul în care trăiește sau lucrează persoana care încearcă să renunțe la fumat poate influența semnificativ succesul acestui proces.
„Dacă persoana care a decis că vrea să abandoneze fumatul continuă să lucreze într-un birou cu alți fumători sau dacă în familie partenerul continuă să fumeze, aceste situații trebuie remodelate. De asemenea, obiceiurile legate nemijlocit de fumat trebuie schimbate”, a menționat medicul pneumolog.
Potrivit acesteia, momentele asociate cu țigara: cafeaua de dimineață, pauzele de la serviciu sau anumite situații stresante, trebuie înlocuite cu alte activități care să reducă tentația de a fuma.
Dependența de fumat are și o componentă comportamentală
Renunțarea este dificilă nu doar din cauza dependenței de nicotină, ci și din cauza reflexelor formate în timp.
„Există o serie de reflexe legate de cavitatea bucală, este acea foame de țigară, iar deseori persoanele încearcă să o potolească prin semințe sau folosind o scobitoare. Sunt dependențe comportamentale asupra cărora trebuie să acționăm”, a explicat Doina Rusu.
Primele săptămâni după renunțare pot aduce simptome de sevraj
Primele două săptămâni după oprirea fumatului pot fi o perioadă dificilă pentru multe persoane. În acest interval pot apărea simptome de sevraj nicotinic, precum transpirația, indispoziția, tahicardia, tulburările de somn și creșterea poftei de mâncare.
De asemenea, unele persoane pot observa o accentuare temporară a simptomelor respiratorii, pe măsură ce organismul se adaptează la lipsa nicotinei.
Riscul revenirii la fumat rămâne ridicat în primul an
Potrivit medicului pneumolog, perioada de după renunțare necesită atenție, deoarece riscul de revenire la fumat este mai mare în primele luni.
„Riscul de revenire la fumat este foarte crescut în primele șase luni și în primul an. Devin nefumători pe termen lung doar 10% dintre cei care decid să renunțe”, a precizat Doina Rusu.
Renunțarea trebuie adaptată fiecărei persoane
Metoda de renunțare: bruscă sau treptată, depinde de gradul de dependență și de particularitățile fiecărui pacient.
„Cu pacienții mei prefer renunțarea totală și căutăm alternative la nicotină, dar nu înseamnă că această poziție este corectă pentru toți. Fiecare caz trebuie evaluat individual”, a spus medicul.