Pare de la sine înțeles că atunci când mergi în natură, trebuie să strângi după tine. Din păcate, unii oameni nu sunt suficient de conștienți și aruncă ambalaje fără să se gândească la consecințe, a spus Cătălina Molodoi:
„Am fost anul trecut la lacul Costești, iar în localitățile din preajmă, pe parcursul a 4 kilometri, erau deșeuri. La fiecare 5 metri, câte o movilă mare. Oamenii se odihneau chiar lângă ele. M-am apropiat de o familie și am întrebat dacă nu-i deranjează, chiar cu copiii se odihneau. Eu de exemplu nu m-aș odihni deloc, decât așa. În conștiința oamenilor asta este ok și este greu de înțeles. Cred că este foarte mult de lucru pe partea de mentalitate, de a înțelege că suntem stăpâni doar în casele noastre, pe țara întreagă. Nu președintele sau Parlamentul este stăpân, ci noi și atunci trebuie să avem grija de întreg spațiul, să învățăm să facem aceste lucruri împreună, nu doar în familie”.
O soluție pentru gestionarea deșeurilor pe care le producem ar fi compostarea, a subliniat directoarea Asociației Jurnaliștilor de Mediu:
„60% dintre deșeurile pe care noi le producem, sunt resturi alimentare, aceste resturi ajung și ele la gunoiști, iar de multe ori, chiar sunt surse de incendii. O soluție pentru ele ar fi să le compostăm pentru că, în loc să devină o sursă de incendiu, ar putea să devină fertilizanți pentru grădină”.
De asemenea, o altă opțiune este sortarea deșeurilor.
„În Republica Moldova există o singură gunoiște autorizată, este cea de la Tânțăreni. Restul, sunt așa cum le știm, nu se mai sortează practic nimic. Sunt localități în care se sortează câte ceva, care au instalat spații pentru colectarea hârtiei sau a plasticului. 100% din deșeurile Chișinăului ajung în stația de sortare. Din păcate, doar 10% din deșeurile pe care noi le generăm, ajung într-un final să fie reciclate, iar acest lucru se întâmplă tot din cauza noastră pentru că, noi aruncăm într-un coș comun, și fracția umedă și cea uscată. Unele lucruri care teoretic am fi putut să le reciclăm, au fost în contact cu deșeurile umede și nu mai pot fi folosite ulterior separat”, a notat directoarea Asociației Jurnaliștilor de Mediu, Cătălina Molodoi.
„O rugăminte foarte mare a celor de la stația de sortare, mai ales a oamenilor care lucrează acolo, vă dați seama ce miros este, în ce condiții ei lucrează, este ca noi să separăm deșeurile acasă, cel puțin în două pungi: una pentru fracția uscată (deșeurile care pot fi reciclate) și fracția umedă (ceea ce nu poate fi reciclat)”, a mai spus Cătălina.
Totodată, invitata emisiunii „iSănătate” a subliniat că există anumite reguli pe care ar trebui să le respectăm dacă ne dorim să reciclăm corect.
„Desigur, sunt reguli pe care ar trebui să le urmăm ca să ne asigurăm că aceste obiecte vor fi reciclate, dar mai este mult timp până atunci, până oamenii o să știe că dacă au băut chefirul, trebuie să spele sticla, apoi să o arunce, să știe că pungile subțiri, nu se reciclează, cutia de la pizza la fel, nu se reciclează pentru că, a fost în contact cu acel ulei. Sunt multe lucruri pe care noi o să le aflăm cu timpul și o să le integrăm în conștiința noastră”.
Sursa Foto: Arhiva Pro TV