Cum se schimbă creierul odată cu înaintarea în vârstă
Odată cu îmbătrânirea, creierul trece prin schimbări firești. Uneori, cuvintele ne vin mai greu, avem nevoie de mai mult timp pentru a formula un gând sau uităm temporar anumite informații. Aceste situații nu sunt, în sine, semne ale unei boli neurodegenerative.
„E un proces normal de îmbătrânire a creierului, de exemplu, ne vin mai greu cuvintele, uităm, mai întrebăm, dar ne vin până la urmă, le găsim. Asta este un proces normal”, a explicat Olga Gavriliuc.
Diferența importantă apare atunci când aceste dificultăți devin frecvente și încep să interfereze cu activitățile obișnuite.
Potrivit neurologului, nu orice episod de uitare trebuie privit ca un semn de demență. Situațiile ocazionale, precum uitarea locului în care a fost parcată mașina, pot apărea și la persoane sănătoase.
Semnalul de alarmă apare atunci când problemele se repetă și afectează semnificativ funcționarea de zi cu zi.
„Când gândurile noastre deja devin greu de formulat în așa fel încât ne afectează calitatea vieții, atunci vorbim despre o problemă de memorie”, a spus medicul.
Printre exemplele menționate de medic se numără repetarea aceleiași întrebări de mai multe ori, pierderea frecventă a obiectelor, dezorientarea în locuri cunoscute sau uitarea unor activități obișnuite, precum plata facturilor.
Memoria de scurtă durată, printre primele afectate
În cazul unor boli neurodegenerative, una dintre funcțiile care poate fi afectată este memoria de scurtă durată. Uneori, schimbările sunt observate mai repede de familie decât de persoana în cauză.
„Prima ce suferă, de fapt, este memoria de scurtă durată. De obicei, persoana nu observă foarte mult chestia asta. Sunt unele persoane care observă, dar de obicei observă partenerul sau copiii sau cineva din apropiați”, a precizat neurologul.
Alzheimerul nu este doar „o boală a bătrânilor”
Un alt aspect discutat în cadrul podcastului este momentul în care începe procesul care poate duce la o boală neurodegenerativă.
Olga Gavriliuc a explicat că apariția simptomelor nu coincide neapărat cu începutul modificărilor care se produc în creier.
„Se spune că boala neurodegenerativă începe mult mai devreme ca să apară primele simptome, cu 10, 15, 20 de ani chiar înainte de apariția primilor simptome ale bolii, spre exemplu, Alzheimer”, a menționat aceasta.
Medicul a subliniat și faptul că Alzheimerul nu trebuie privit exclusiv ca o boală care apare la vârste înaintate:
„Toți consideră că Alzheimer este o boală a bătrânilor, ceea ce nu este adevărat”.
Nu toate pierderile de memorie indică Alzheimer
Un aspect important este că pierderea anumitor amintiri din trecut nu înseamnă automat boală Alzheimer. Dimpotrivă, în cazul acestei afecțiuni, amintirile vechi pot rămâne accesibile pentru o perioadă mai lungă, în timp ce memoria recentă este mai afectată.
„Nu neapărat în cazul Alzheimer, invers. Aceste momente se țin foarte bine minte. Tu ții minte copilăria, ții minte adolescența, toate, dar tu nu îi ții minte copiii tăi când îi vezi adulți, tu nu știi cu cine vorbești”, a explicat neurologul.
Astfel, o persoană poate păstra amintirea copilului său din perioada în care acesta era mic, dar să nu îl mai recunoască atunci când ajunge adult.
Când intervenția poate deveni prea târzie
Bolile neurodegenerative evoluează diferit de la o persoană la alta, iar răspunsul la tratament nu este întotdeauna același. De aceea, diagnosticarea și intervenția cât mai devreme pot avea un rol important.
„Există un moment în timpul bolii când intervenția devine deja mult prea târzie. Fiecare persoană este foarte individuală și uneori sunt unele persoane care nu răspund la terapie deloc”, a mai spus aceasta.
În cazul unei persoane cu declin cognitiv, problema nu afectează doar pacientul, ci și familia și oamenii apropiați. De aceea, specialistul consideră important ca familia să primească sprijin și să înțeleagă din timp cu ce situație se confruntă.
Cine este Olga Gavriliuc
Olga Gavriliuc este medic neurolog din Republica Moldova, cu activitate în domeniul neurologiei și al cercetării bolilor sistemului nervos. A absolvit Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, iar ulterior și-a făcut rezidențiatul în neurologie la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”. În 2023 și-a susținut teza de doctor în științe medicale, dedicată efectului stimulării cerebrale profunde asupra tulburărilor de mers și postură la pacienții cu boala Parkinson.