Carențele nutriționale pot afecta creșterea și dezvoltarea copiilor, cele mai frecvente fiind cele de fier, vitamina D, iod, calciu și zinc.
„Carențele apar în primii ani de viață, de la câteva luni până la 3 ani, pentru că copiii se dezvoltă și cresc foarte rapid, iar la fel, în perioada adolescenței, când nu doar schimbările fizice sunt prezente, ci și cele la nivel hormonal”, a spus medicul pediatru, specialist în nutriție, Olesea Guler.
Cauzele principale ale carențelor nutriționale
Există două cauze principale ale carențelor nutriționale.
Prima este aportul insuficient de vitamine și minerale, atunci când copilul este selectiv sau preferă alimentele sărace în nutrienți.
„A doua cauză, la fel de importantă, sunt inflamațiile tubului digestiv, mă refer mai mult la mucoasa intestinului subțire, pentru că în acest segment se absorb aceste elemente, iar o inflamație, indiferent de cauză, reduce absorbția și duce la dezvoltarea carențelor”, a notat aceasta.
Cum recunoaștem carențele nutriționale
Putem suspecta o anumită carență în funcție de simptomatologie.
„Dacă ne referim la cea de fier, care este cea mai frecventă, atunci ea se manifestă printr-un sindrom anemic, caracterizat prin oboseală, dereglarea somnului, scăderea poftei de mâncare, paloarea tegumentelor și are un simptom specific - preferința de a mânca lucruri necomestibile. Dacă este să vorbim despre deficitul de vitamina D, sunt prezente, de asemenea, oboseala, nervozitatea, scăderea capacității cognitive, fragilitatea osoasă și predispoziția copiilor de a face mai des infecții respiratorii”, a explicat medicul pediatru.
Copiii cu deficit de zinc pot prezenta, de asemenea, infecții mai frecvente, precum și păr și unghii fragile.
„Deficitul de iod presupune scăderea funcției glandei tiroide, cu diverse manifestări, cum ar fi dereglarea stării generale, afectarea dispoziției, labilitate emoțională, oboseală rapidă și tendința de a acumula kilograme în plus”, a adăugat specialistul.
Analize necesare pentru diagnostic
Pentru a fi gestionată corect, orice carență trebuie confirmată prin analize de laborator.
„Dacă vorbim despre carența de fier, atunci recomandăm efectuarea analizei generale de sânge, fierul seric și feritina. Dacă vorbim despre deficitul de vitamina D, se determină markerul 25-OH-vitamina D totală. În cazul iodului, putem vedea doar indirect afectarea funcției glandei tiroide și recomandăm efectuarea TSH și T4 liber”, a precizat specialistul în nutriție.
Există, de asemenea, și alte analize de laborator pentru confirmarea deficitelor de micronutrienți.
„În cazul în care am stabilit un deficit după analizele de laborator, recomandăm calcularea dozei de supliment cu conținut de fier, zinc sau vitamina D necesar pentru vârsta pediatrică, raportat la kilogramele corpului”, a notat Olesea Guler.
Suplimentele - doar la recomandarea medicului
Este important de menționat că suplimentele cu scop terapeutic pot fi administrate doar la prescripția medicului și nu de sine stătător. În scop profilactic, pot fi administrate anumite suplimente, precum vitamina D sau vitamina C.
„Vitamina C este un supliment des procurat din farmacii fără recomandarea medicului. Este o vitamină inofensivă, adică, dacă se depășesc dozele, excesul se elimină din organism și nu creează reacții adverse, comparativ cu vitaminele liposolubile”, a afirmat aceasta.
Deficitul de proteine – o carență mai puțin discutată
O carență importantă, despre care se vorbește mai rar, este cea de proteine.
„Proteina nu este la fel de gustoasă ca, de exemplu, patiseria bogată în grăsimi trans, zahăr și produsele fast-food. Copiii ajung des la consultație deoarece nu au poftă de mâncare, refuză consumul de alimente naturale și prezintă dereglări în dezvoltarea fizică, kilograme în plus, dar și imunodeficiențe secundare, adică se îmbolnăvesc mai frecvent, cu consecințe precum insulinorezistență, dereglări metabolice și hormonale”, a explicat medicul.
Alimentația corectă - cheia prevenirii
Astfel, baza în prevenția carențelor nutriționale rămâne alimentația.
„Un copil ar trebui să se alimenteze variat, după principiul farfuriei sănătoase. La fiecare masă de bază – dejun, prânz și cină – jumătate din farfurie să fie formată din verdețuri, legume, pomușoare sau fructe”, a spus Olesea Guler.
O altă componentă a farfuriei trebuie să fie o sursă de proteine, fie de origine animală (carne, pește, ouă, produse lactate), fie vegetală (leguminoase).
„A treia parte din farfurie trebuie să fie reprezentată de carbohidrați complecși, cum ar fi cerealele integrale: hrișcă, orez brun, ovăz, quinoa și altele. Și o porție mică de grăsimi sănătoase: uleiuri presate la rece, nuci sau semințe hidratate, avocado. Astfel, alcătuind zilnic farfuria în acest mod, în proporție de 90-100%, copilul nu va avea carențe nutriționale, cu condiția să aibă o mucoasă sănătoasă a tractului gastrointestinal”, a adăugat medicul pediatru.
