Sforăitul este un fenomen des întâlnit, însă poate indica o problemă de sănătate mai gravă, în special atunci când este însoțit de pauze respiratorii în timpul somnului.
Medicul neurolog, Adrian Lupușor a dezvăluit: „Apneea în somn este un grup de patologii care include mai multe nozologii. În primul rând este apneea obstructivă în somn, o problemă întâlnită mai frecvent la adulți și cauzată de obezitate. Problema este că la pacienții obezi, în special la cei care au grăsimea în jurul gâtului, la nivel de față, grăsimea se depune și în limbă. Limba devine mare, neîncăpătoare și în timpul somnului ea cade posterior și obturează faringele. Din această cauză, persoana se sufocă, scade oxigenul, crește CO2 și la un moment dat este nevoită să se trezească. Ca urmare crește și frecvența cardiacă, crește și tensiunea. După care, persoana revine la o respirație normală și adoarme înapoi”.
Aceste episoade pot apărea de 300 până la 800 de ori pe noapte, ceea ce face ca persoana să se trezească mai obosită decât era înainte de culcare.
De asemena, Adrian a adăugat: „Acești pacienți prezintă noaptea xerostomie, uscăciune în gură, pleacă la toaletă deseori, sunt foarte transpirați, în special zona cefei, gâtului, feței, transpiră foarte mult. Toate aceste simptome sunt caracteristice pentru sindromul de apnee obstructivă în somn”.
Acest tip de apnee poate apărea și la copiii obezi sau la cei care suferă de hipetrofia amigdalelor palatine.„Pe de altă parte este sindromul de apnee de tip de central. Vorbim mai mult despre persoanele anxioase, care foarte mult retrăiesc ziua, respiră mai des decât este nevoie. CO2-ul în timpul zilei scade și atunci în somn, creierul face pauze respiratorii, ca să acumuleze înapoi nivelul de CO2. Totodată, apneea de tip central poate să apară și la pacienții cu insuficiență cardiacă, cu insuficiență renală, dar sunt cazuri mai rare”, spune Adrian.
Din motiv că, sindromul de apnee este însoțit de sforăit, deseori partenerul sau părintele este cel care aduce pacientul la medic:„Sunt deja pacienți care suferă, care sunt obosiți, adorm la volan, care fac inclusiv accidente, care au hipertensiune refractară la tratament, aritmii cardiace, și atunci ei deja se adresează de sine stătător, sau vin de la specialiști, fie pulmnolog, fie cardiolog. Vin aici, facem un consult clinic, după asta facem și o examinare clinică, după care dacă avem bifate mai multe criterii care confirmă sindromul de apnee în somn, se oferă pacientului un dispozitiv, un poligraf cardiorespirator nocturn, care pacientul îl ia acasă, doarme cu el și a doua zi ni-l returnează. Atunci, deja pe traseu ne uităm câte apnee au fost, de care tip, stabilim gradul, severitatea și deja oferim concluzia cu tratamentul”.
Principala strategie în tratament este, desigur, scăderea masei corporale, odată ce 70% dintre pacienți suferă de obezitate.
Medicul neurolog a menționat: „Până pacientul slăbește, se inițiază terapia cu presiune pozitivă continuă în căile aeriene superioare. Este un compresor care se pune prin intermediul unei măști, pe nas sau pe față și în timpul nopții, pompează aer simplu și împinge limba într-o parte, ca persoana să aibă acces la aer. Acest tratament este considerat standartul de aur pentru sindromul de apnee obstructivă în somn, dar el nu vindecă problema, el doar o rezolvă pe moment. Problema se vindecă doar dacă pacientul slăbește”.
Complicațiile sindromului de apnee obstructivă includ afecțiuni cardiace, precum hipertensiunea arterială și aritmiile, hipersomnolență cu un risc crescut de accidente la locul de muncă, precum și un risc mai mare de a dezvolta diabet zaharat sau de a suferi un accident vascular cerebral.
Acest lucru este riscant, medicul subliniază: „Există riscul și de moarte subită în somn, dar ea nu o să apară doar la o persoană care are doar apnee, vorbim de o persoană cu comorbidități. Prevenirea apneei în somn este prin diminuarea ponderală, prin corijarea alimentației. În al doilea rând - să conștientizăm. Mulți spun „ei, dar cine nu sforăie”, sau am avut pacienți care au venit de la doctori care au spus „dar nu e o problemă, eu tot sforăi”. Acum să diferențiem, este sforăit și este apnee. Sforăitul poate fi fără apnee, ori poate fi cu apnee, ori poate fi doar apnee, fără sforăit. De aceea, dacă avem în familie persoane care sforăie să atragem atenția dacă nu sunt și pauze respiratorii în somn”.
Alți factori de risc care trebuie evitați pentru a preveni sindromul de apnee în somn sunt fumatul și consumul de alcool. La copii, pe lângă controlul greutății corporale și tratarea problemelor ORL, mai există și un alt moment:
Adrian Lupușor a concluzionat: „În majoritatea cazurilor, toate malocluziile dentare, când avem o mușcătură incorectă care nu se rezolvă, sau o mandibulă prea mare sau mică, orice dereglare de anatomie la nivel de mandibulă și maxilar la copil, în viitor poate duce la sindrom de apnee în somn. De aceea, în cazul copiilor este recomandat să meargă la un consult la ortodont. Rezolvarea în copilărie sau în adolescență este cu mult mai simplă și este reală, iar această rezolvare pe viitor scutește acest copil sau adolescent de apariția sindromului de apnee în somn”.
