Potrivit specialistului, există trei criterii principale care pot indica apariția unei dependențe: toleranța, continuarea comportamentului în pofida consecințelor negative și sevrajul.
„Unul este toleranța, asta înseamnă că aceeași activitate deja nu îți mai aduce aceeași plăcere pe care ți-o aducea anterior. De ce noi folosim telefoanele – este pentru a ne relaxa, pentru a simți plăcerea”, a explicat Andrei Eșanu.
Un alt semn apare atunci când utilizarea telefonului continuă chiar dacă provoacă probleme în viața de zi cu zi. Printre consecințe se numără lipsa somnului și conflictele cu persoanele apropiate, mai ales atunci când timpul petrecut în mediul online înlocuiește interacțiunile directe.
„Un alt criteriu este faptul că apar consecințe negative și oricum continui să folosești jocurile online sau rețelele sociale. Consecințe negative ar fi lipsa somnului, conflicte cu cei apropiați, pentru că în loc să petreci timp în relațiile interumane, îl petreci în telefon”, a menționat medicul.
Cel de-al treilea criteriu este sevrajul, care se poate manifesta prin iritabilitate, nervozitate și dificultăți de somn atunci când persoana încearcă să reducă sau să întrerupă acest comportament.
„Ai văzut că apar consecințele negative, nu primești satisfacție și vrei să renunți, însă când încerci te simți mai nervos, iritat, e și mai dificil să dormi – acesta este elementul care leagă persoana. De aceea se numește dependență, pentru că leagă de acest comportament adictiv”, a precizat specialistul.
Contează nu doar timpul petrecut pe telefon, ci și conținutul
Numărul orelor petrecute în fața ecranului nu este, în sine, suficient pentru a stabili existența unei dependențe. Unii oameni folosesc telefonul mai multe ore pe zi în scop profesional, fără ca acest lucru să însemne neapărat o problemă.
„Timpul petrecut la ecrane are un rol, dar nu e un criteriu. Cineva poate folosi 5-6 ore pe zi, dar pentru că este jobul lui, deci folosește în sens constructiv și util”, a explicat Andrei Eșanu.
În schimb, utilizarea telefonului exclusiv pentru divertisment, în special atunci când devine dificil de controlat, poate ridica semne de întrebare. La fel de important este și tipul de conținut consumat.
Expunerea repetată la imagini și informații despre violență, abuzuri sau alte evenimente negative poate influența starea psihologică și starea de bine. Același lucru este valabil și în cazul jocurilor online, care pot avea caracteristici diferite.
„Dacă pe rețele mereu facem scroll și dăm peste informații negative, violență, abuzuri, evident influențează starea de bine și psihologică a noastră. De aceea, pe lângă timpul în care folosim, contează mult conținutul, inclusiv în jocuri, pentru că există și intelectuale, altele sunt cu componente de agresivitate, care ar fi bine să le evităm”, a subliniat medicul psihiatru.
De ce ne este greu să lăsăm telefonul din mână
Unul dintre mecanismele care contribuie la utilizarea repetată a telefonului este sistemul de recompensă al creierului, în care este implicată și dopamina. Rețelele sociale și jocurile online oferă recompense rapide, prin notificări, aprecieri, videoclipuri sau alte forme de stimulare.
„Orice dependență are la bază mecanismul de recompensă, unde sunt implicați anumiți neuromediatori, precum dopamina. Atât rețelele sociale, cât și jocurile online ne oferă această recompensă rapidă”, a declarat Andrei Eșanu.
În mediul online, conținutul este conceput adesea astfel încât să mențină atenția utilizatorilor cât mai mult timp. Videoclipurile scurte și trecerea rapidă de la un material la altul oferă stimulare constantă, însă pot încuraja consumul automat de conținut.
„De ce timpul la videourile pe care le privim a scăzut foarte mult? Pentru că așa au fost create mecanismele ca să vină mai repede recompensa. Și atunci scade capacitatea de atenție, de a integra și înțelege mai bine acea informație”, a explicat specialistul.
Copiii și adolescenții, mai vulnerabili la utilizarea excesivă
Efectele utilizării excesive a ecranelor sunt deosebit de importante în cazul copiilor și adolescenților, ale căror capacități de autocontrol și mecanisme de reglare continuă să se dezvolte.
„Rețelele sociale în mai multe țări încep a fi interzise până la o anumită vârstă, pentru că acest mecanism de recompensă creat în creier se dezvoltă pe parcursul copilăriei, adolescenței, dar este mai bine creat după 21 de ani”, a menționat Andrei Eșanu.
Pentru a preveni efectele negative, medicul recomandă stabilirea unor limite clare privind timpul petrecut pe telefon, perioada zilei în care acesta este utilizat și scopul folosirii.
„E bine să avem niște limite clare puse, inclusiv de timp. Dacă ne referim la adolescenți, este bine să nu depășească 2-3 ore pe zi, pentru că mulți depășesc 4-6 ore. Al doilea moment este perioada zilei, cu ce scop, pentru că dacă o folosesc noaptea, asta afectează somnul și starea de bine. Al treilea este conținutul, ca să fie conștient tânărul să folosească informații care îi fac bine”, a recomandat specialistul.
În acest context, discuțiile deschise dintre părinți și adolescenți sunt importante pentru ca tinerii să înțeleagă riscurile și să învețe să-și gestioneze singuri timpul petrecut în mediul online.
Cum putem reduce timpul petrecut pe telefon
Primul pas este să verificăm cât timp folosim efectiv telefonul. Statisticile disponibile pe majoritatea dispozitivelor pot arăta cât de mult din zi este dedicat aplicațiilor și rețelelor sociale, iar rezultatele pot fi surprinzătoare.
„Primul pas, să verificăm cât timp stăm la ecrane, telefoanele îți dau o statistică și mulți sunt uimiți când văd cât de fapt stau în ecrane, să reducă unde este posibil și să înlocuiască timpul folosit pe ecrane cu un timp calitativ fie cu familie, fie într-o plimbare în parc, orice altă activitate, o viață fizică care să îi aducă satisfacție, pentru că dacă nu are cu ce înlocui, apare iarăși riscul de dependență”, a conchis Andrei Eșanu.