Anual, pe 16 mai este marcată ziua internațională a bolii celiace. Aceasta este o afecțiune autoimună a sistemului digestiv, cu predispoziție genetică, declanșată de intoleranța la gluten. „Glutenul este o proteină vegetală care se conține în bobul de grâu. Atunci când este ingerat, în special în cantități exagerate, organismul persoanei cu predispoziție ereditară la această maladie, începe a da de știre prin formarea unor anticorpi specifici. Debutul bolii apare odată cu începutul diversificării copilului sugar cu produse făinoase. În decurs de 1-2 luni putem avea deja primele manifestări ale acestei maladii”, a spus Tatiana Raba, medic pediatru-gastroenterolog.
Primele semne pot include dureri abdominale apărute la 1-2 ore după consumul alimentelor ce conțin gluten, însoțite de scaune apoase sau cu aspect terciform. „Un element extrem de important la care noi specialiștii trebuie să atragem atenția este staționarea ponderală sau falimentul de creștere a copilului. Aceste momente indică necesitatea de a face screeningul pentru testarea imunoserologică primară pentru boala celiacă”, a notat Raba.
În Republica Moldova sunt diagnosticați peste 90 de copii cu boala celiacă. Printre ei se numără și Bogdan, în vârstă de 11 ani. „Boala celiacă a fost verdictul pe care l-am primit acum 4 ani, dar de fapt acest diagnostic a fost pus sub semnul întrebării din fragedă copilărie. De la începutul diversificării am observat anumite nereguli. Ceea ce ne-a alarmat a fost stagnarea în greutate, erau niște simptome gastrointestinale care ne duceau tot mai des la vizita cabinetului medicului gastrolog pediatru”, a explicat Cristina Gheorghieș, mama lui Bogdan.
După zeci de investigații și multiple consultații la medici, diagnosticul a fost, în cele din urmă, confirmat. „Diagnosticul de boală celiacă necesită etapizare: etapa de screening, de reconfirmare, etapa de precizare mai lărgită cu utilizarea a mai multor criterii, cum ar fi efectuarea biopsiei mucoasei duodenale, efectuarea cercetării concentrației vitaminelor, a fierului”, a spus medicul.
Testarea transglutaminazei, predispoziția genetică și afectarea mucoasei intestinale sunt criteriile de stabilire a diagnosticului. „Tratamentul pacientului cu boala celiacă confirmată este unul cu aplicare strictă a dietei fără gluten pe viață”, a explicat de asemenea specialista.
Deși ar părea un tratament simplu, menținerea unei diete fără gluten implică un șir de provocări. Nu este vorba doar despre o alimentație specială, ci despre un adevărat mod de viață. „Un părinte este un model pentru copilul său. La noi este invers, copilul nostru este un model de responsabilitate, de acceptare și de răbdare. Provocări sunt zilnice și anume mă refer la lipsa produselor, fie că nu sunt în diversitatea de care am avea nevoie sau nu ni se oferă o stabilitate, azi poți găsi pe raftul unui magazin un produs, iar mâine nu mai este. O problemă foarte gravă pentru noi este și contaminarea. Din păcate, nu toate produsele sunt păstrate corespunzător”, a notat Cristina Gheorghieș, mama lui Bogdan.
Copiii cu boală celiacă se confruntă cu provocări la fiecare etapă. Fie că este vorba de grădiniță, școală sau instituție medicală, personalul nu dispune de suficiente cunoștințe și nu poate oferi o alimentație sigură fără gluten. „Din propria experiență am fost respinși la înmatricularea în grădinița de stat. Din păcate, a fost nevoie să iau o pauză de 6 ani pentru a-i fi și mamă, și profesoară, și educator”, a mărturisit Cristina Gheorghieș.
La fel a fost și cu școala, o adevărată provocare. De doar 2 ani Bogdan se poate bucura de o alimentație corespunzătoare și un spațiu sigur. Și asta datorită schimbării instituției și insistenței părinților. „Atunci când pacientul obține o bună corecție dietetică și ajustarea acelor nutrienți carențiali, el ajunge într-o stare de remisie, o stare bună fizică și el continuă viața fiind monitorizat doar de medici de familie și gastroenterologi”, a explicat Tatiana Raba.
Căpușe, albine, țânțari și alte insecte: cum ne protejăm de înțepături și mușcături - VIDEO
Pentru a ușura viața altor părinți sau adulți cu boala celiacă, aceștia au creat un grup pe rețelele de socializare în care împărtășesc diverse rețete, dar și locații unde pot fi găsite unele produse fără gluten. „Nu a fost ușor, dar nu a fost nici greu. Diagnosticul a adus o liniște și o stabilitate. Având verdictul în față, ne-am adunat, i-am explicat și copilului, dar nu a fost greu să înțeleagă. Cel mai greu a fost să-i satisfac poftele, când cerea acea pâine sau prăjitură. Dar, am zis că nu este imposibil”, a spus Gheorghieș.
De la probleme cu mersul și un deficit ponderal accentuat de circa 20 kg la acea vârstă, Bogdan a reușit, cu ajutorul părinților și tratamentului, să depășească dificultățile. Acum se bucură de copilărie alături de familie și înregistrează succese la școală. „În Spitalul Clinic Municipal pentru copii „Valentin Ignatenco” noi avem un centru improvizat, voluntar, unde întotdeauna îi așteptăm, atunci când ei ar avea necesitatea de a se consulta cu noi, de a face examinări suplimentare sau de a primi niște sfaturi”, a notat medicul.
SURSA FOTO: GOOGLE