Ce este accidentul vascular cerebral și ce consecințe poate avea
Accidentul vascular cerebral este una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică. La nivel mondial, dar și în Republica Moldova, AVC-ul se numără printre principalele cauze de deces și este principala cauză de dizabilitate pe termen lung.
„Accidentul vascular cerebral este o patologie neurologică acută care duce la pierderea de vascularizare spre creier. Există două tipuri majore, cel în care se produce un tromb care blochează un vas de sânge spre o zonă a creierului sau printr-o ruptură de vas, numit AVC hemoragic”, a notat Elena Costru-Tașnic, medic neurolog.
Fiecare regiune a creierului are funcții specifice, iar leziunile provocate de un AVC pot lăsa sechele permanente.
„60 procente din pacienții cu AVC rămân cu un anumit deficit, nu e vorba doar de mișcare sau vorbire, dar și de fatigabilitate, de tulburări de memorie și sensibilitate, durere uneori”, a spus ea.
Care sunt principalii factori de risc
Persoanele în vârstă și bărbații prezintă un risc mai mare de a suferi un accident vascular cerebral, însă apariția acestuia este determinată de mai mulți factori de risc.
„Din factorii modificabili ar fi patologiile cardiace, principala fiind hipertensiunea arterială, tulburările de ritm, cum ar fi fibrilația atrială, dar și un șir de alte patologii cum este diabetul zaharat, dislipidemiile și unele obiceiuri ca tabagismul, consumul de alcool, sedentarismul, o dietă neechilibrată”, a explicat specialista.
Pentru a salva vieți și a interveni la timp, este esențial să recunoaștem semnele unui AVC. Un instrument simplu este acronimul FAST, care înseamnă „rapid” în limba engleză.
„Litera „F-face” vine de la asimetria feței, când rugăm persoana să zâmbească, vedem că colțul gurii cade. „A - arm” ar veni de la alunecarea mâinii, când rugăm să întindă mâinile în față vedem fie că nu poate ridica o mână sau că e mai slabă, aceeași situație e și pentru picioare. „S – speech” ar veni de la schimbarea vorbirii, fie că persoana nu vorbește deloc, fie neinteligibil, nu răspunde corect la întrebări sau este o schimbare bruscă a vorbirii care nu era până acum”, a notat Elena.
Cum recunoaștem semnele unui AVC. Metoda FAST
Recunoașterea simptomelor este esențială pentru intervenția la timp. Medicii recomandă utilizarea metodei FAST, un acronim din limba engleză care ajută la identificarea rapidă a celor mai frecvente semne ale unui AVC.
„F – Face” se referă la asimetria feței. Atunci când persoana este rugată să zâmbească, unul dintre colțurile gurii poate rămâne căzut.
„A – Arm” indică slăbiciunea sau amorțeala unui braț. Dacă persoana încearcă să ridice ambele mâini, este posibil ca una dintre ele să nu poată fi menținută la același nivel.
„S – Speech” face referire la tulburările de vorbire. Persoana poate vorbi neclar, poate avea dificultăți în exprimare sau poate să nu înțeleagă întrebările.
„T – Time” înseamnă timp și amintește că, la apariția acestor simptome, trebuie solicitată imediat ambulanța, apelând numărul 112.
Medicii subliniază că nu trebuie așteptat ca simptomele să dispară de la sine. Fiecare minut contează.
Ce tratamente sunt disponibile și cât de important este timpul
În cazul unui AVC ischemic, medicii pot recurge la două metode principale de tratament: tromboliza medicamentoasă, care presupune administrarea unui medicament pentru dizolvarea cheagului de sânge, și trombectomia mecanică, o intervenție prin care trombul este extras din vasul blocat.
„Avem acum un sistem național bine stabilit în domeniul AVC. Acum sistemul de ambulanțe anunță spitalele dacă au un pacient cu o suspiciune de AVC, echipa este deja gata pentru a merge la tomografie cât mai rapid. Acolo se face un diagnostic imagistic, între timp se colectează anamnesticul. Când e vorba de un AVC ischemic avem două opțiuni foarte bune de tratament, dar sunt timp sensibile. Este vorba de un medicament trombolitic care distruge trombul, se pune o perfuzie timp de o oră. Iar când este un tromb mai mare care acoperă un vas de calibru mare, se face o intervenție chirurgicală invazivă, când printr-un vas de sânge se ajunge la vasul blocat de la nivelul creierului și se scoate acel tromb, se numește trombectomie”, a precizat Elena Costru-Tașnic.
Cu cât intervenția este mai rapidă, cu atât pot fi reduse consecințele lipsei de vascularizare a creierului. Primele 4,5 ore sunt considerate intervalul de aur pentru intervenție.
„Odată cu dezvoltarea metodelor imagistice performante, la noi în Institutul de Neurologie și Neurochirurgie și la Institutul de Medicină Urgentă este posibil de a face aceste intervenții într-un timp extins, până la 9 ore pentru tromboliza medicamentoasă și chiar până la 24 de ore pentru trombectomia mecanică, dacă sunt criteriile corespunzătoare. Este important pentru că trombectomia se face doar în Chișinău la aceste două centre, dar avem pacienți care vin din raioane și timpul de transportare e mai lung”, a spus aceasta.
Petru, la 69 de ani, a suferit un AVC ischemic: „Piciorul drept nu mă ascultă”
Petru, care are în antecedente mai multe intervenții cardiovasculare, a suferit un AVC ischemic câteva zile în urmă.
„Am ajuns acasă cu mașina și am simțit că piciorul drept nu mă ascultă. Am oprit mașina și am chemat niște băieți să sune la ambulanță. Salvarea a venit repede și cu vecinul m-au scos din mașină și m-au dus la spitalul din Hâncești. Acolo am trecut aparatele și am fost adus la Chișinău”, a povestit Petru Tătaru, 69 ani.
Recuperarea începe încă din primele zile după AVC
Petru a beneficiat de tratament medicamentos și recuperare precoce, după care a fost transferat în secția de neurorecuperare.
„Recuperarea pacienților post-AVC începe chiar din terapia intensivă. Din momentul în care sunt stabili hemodinamici, adică ne permite tensiunea, saturația, încep mobilizări la nivel de pat, așezări, în funcție de cât de stabil e pacientul. Asta numim o recuperare precoce”, a notat Elena Costru-Tașnic, medic neurolog.
Primele trei luni după un AVC sunt deosebit de importante pentru recuperare. După etapa de terapie intensivă, procesul continuă în secția acută, apoi în secția specializată de recuperare.
„Avem ședințe de logopedie, kinetoterapie și ergoterapie pentru ameliorarea deficitului funcțional, deja în funcție de fiecare caz pacientul e abordat corespunzător”, a precizat Tatiana Stupac, medic neurolog.
Specialista a explicat că recuperarea poate continua și după externare, prin exerciții recomandate de medici și ședințe de kinetoterapie și ergoterapie.
„Ulterior, pacienții pot beneficia de recuperare secundară, noi îi evaluăm în timp 3-12 luni, depinde de cum reușesc să se recupereze. La externare, le recomandăm să continue ședințele de kinetoterapie și ergoterapie la domiciliu, îi instruim și le facem un program cu exerciții individualizate pentru a îmbunătăți deficitul funcțional”, a adăugat Tatiana.
Pentru a preveni un AVC, medicii recomandă identificarea și controlul factorilor de risc, dar și un stil de viață sănătos, care să includă mișcare zilnică, alimentație echilibrată și somn de calitate.