Tulburările de anxietate sunt printre cele mai frecvente probleme de sănătate mintală, afectând sute de milioane de oameni la nivel mondial. Printre acestea se numără și tulburarea de panică, manifestată prin atacuri de panică recurente.
„Un atac de panică este atunci când brusc o frică intensă copleșește persoana. Se activează sistemul nostru vegetativ care ne dă butonașul luptă sau fugă. Respectiv, la nivel de corp omul simte simptome somatice, ca palpitațiile, senzația ca va înnebuni, va muri, transpirații, bufeuri, amorțeală a membrelor, senzația că vor pierde cunoștința”, a menționat Alina Bologan, medic psihiatru, psihoterapeut.
Cum deosebim un atac de panică de tulburarea de panică
Simptomele apar brusc și ating intensitatea maximă în câteva minute, după care se reduc treptat, lăsând persoana adesea foarte epuizată.
„Este important să separăm atacul de panică cu tulburarea de panică. La un moment dat cineva poate trăi un atac de panică, dacă a fost o perioadă stresantă, cumulativ, dar dacă atacurile de panică sunt repetate pe parcursul unei luni, în plus între atacuri există o anxietate anticipatorie și o frică de un posibil atac, vorbim deja de tulburare de panică”, a notat specialista.
Cauza exactă nu este cunoscută, însă persoanele cu anxietate sunt mai vulnerabile la atacuri de panică.
„Stresul îndelungat și cronic, nopțile nedormite, dacă nu este gestionat poate persoana să facă un atac de panică sau o tulburare depresivă. Din factori pot fi și consumul de alcool, de energizante și cafea, dar ca să avem un atac de panică, este nevoie de un cumul de factori”, a afirmat Alina Bologan.
Atac de panică sau infarct miocardic? Cum le deosebim
Un atac de panică este însoțit de simptome fizice, însă este important să fie diferențiat de alte probleme de sănătate, precum infarctul miocardic.
„Aici ne ajută două momente. Unul – în atacul de panică, intensitatea maximă ajunge la 10-15 minute, după care simptomele se reduc, în infarct nu se reduc, plus durerea precordială este una intensă care nu cedează, iar la un efort se intensifică”, a spus aceasta.
Medicul a precizat că persistența simptomelor poate indica o altă problemă de sănătate, care necesită investigații suplimentare.
„Criteriile de diagnostic se pun foarte clar, dacă intensitatea simptomelor nu scade mai mult de o oră, nu este un atac de panică, cautăm o altă problemă somatică”, a precizat Bologan.
Cum se tratează atacurile de panică
Tratamentul diferă în funcție de severitatea simptomelor, frecvența atacurilor și impactul acestora asupra stării psihice.
„Prima linie de intervenție sunt tehnicile psihoterapeutice, psihoterapia cognitiv-comportamentală, în procesul căreia pacientul învață care sunt mecanismele în spatele apariției acestui atac de panică, se lucrează mult pe tehnicile respiratorii, pe tehnici de ancorare”, a notat ea.
O altă tehnică este dialogul cu atacul de panică, prin care persoana își vorbește calm la persoana a doua și își reamintește că senzațiile sunt temporare și vor trece.
„Dacă terapia este insuficientă sau pacientul nu simte îmbunătățiri, va fi necesară intervenția medicului psihiatru, care va recomanda antidepresantele cu efect anxiolitic și pe perioade scurte pot fi indicate și benzodiazepinele, dar aici trebuie să fim atenți să nu depășim perioada de 2-3 săptămîni, să nu provoace dependență”, a explicat Bologan.
Abordarea atacurilor de panică este una complexă, iar psihoeducația joacă un rol important.
„Antidepresantele vor diminua suferința emoțională, simptomele, dar în procesul de psihoterapie se lucrează asupra acelor tehnici ca să îți schimbe felul în care tu te gândești, la semnele care sunt. Este un proces amplu în care pacientul trebuie să lucreze activ”, a precizat specialista.
Cum ne protejăm sănătatea mintală
Pentru sănătatea mintală, este important să avem un stil de viață sănătos și să fim atenți la propriile comportamente.
„Dacă cineva ca să se relaxeze bea un pahar de vin în fiecare seară, ceea ce nu făcea anterior, trebuie să își pună întrebarea „ce se întâmplă, de ce altfel nu mă pot relaxa sau adormi”. Trebuie să ne autocunoaștem, să ne învățăm să gestionăm stresul și să nu ne ducem în coping-uri negative ca consumul de alcool, substanțe sau mâncat compulsiv, dar în coping-uri pozitive”, a menționat Alina Bologan, medic psihiatru, psihoterapeut.
