Pe 1 octombrie este marcată Ziua Mondială a Vegetarianismului. Considerată una dintre cele mai sănătoase alimentații, dieta vegetariană presupune renunțarea la carne și pește, cu accent pe produse de origine vegetală.
„Avem mai multe subgrupuri, în funcție de tipul alimentelor excluse. Dacă excludem lactatele, dar rămân peștele și ouăle, atunci e pesco-ovo-vegetarianism. Este doar ovo-vegetarianism, când lăsăm doar ouăle”, a spus Marina Danici, medic terapeut, nutriționist.
Veganismul este, de asemenea, o formă de vegetarianism, caracterizată prin excluderea completă a tuturor produselor de origine animală, inclusiv ouăle, lactatele și mierea.
„Mulți pun accent doar pe alimente de origine vegetală, rafinate și procesate, dar dacă vorbim de partea sănătoasă, când adăugăm fibre sau alimente dens nutritive, atunci avem beneficii pentru sistemul digestiv, cu evitarea constipației, datorită fibrelor. La fel, alimentele de tip vegetal sunt foarte bogate în prebiotice, bune pentru flora intestinală. Pentru obezitate, la fel este un regim foarte bun, pentru că punem accent pe alimente sănătoase”, a notat Marina.
De la influenceri și interpreți până la modele! TOP vedete ale lunii octombrie - FOTO
Studiile arată că adoptarea unei diete vegetariene echilibrate este asociată cu reducerea riscului de boli cardiovasculare, diabet zaharat și anumite tipuri de cancer.
„Pentru stilul nostru de viață, regimul vegetarian este foarte bun, dar sunt și riscuri. E vorba de reeducare și de învățarea unor noi combinații, pentru că alimentația vegetariană vine cu unele posibile carențe. Aici vorbim de fier, vitamina B12 - dacă vorbim de alimentația vegană, la fel de omega sau chiar și vitaminele grupei B. Dacă nu facem o combinație corectă, putem face chiar și deficiențe de proteine”, a subliniat medicul terapeut, nutriționist.
De asemenea, femeile însărcinate și cele care alăptează se află în grupul de risc, iar o dietă vegetariană neplanificată poate aduce carențe nutritive.
„Dacă vorbim tot de categoriile de risc, sunt femeile cu menstruații abundente, copiii în creștere, chiar și sugarii mamelor vegane și persoanele deja cu careva patologii, de exemplu: boala Crohn, colită, gastrită, ulcere, care automat duc la deficiențe, din cauza unei absorbții mai scăzută”, a concretizat specialista.
Dacă dorim să adoptăm o alimentație vegetariană, este recomandat să efectuăm un control medical și să ne informăm corect pentru a evita deficiențele nutritive.
„Alimentația vegetariană sănătoasă este una dens nutritivă, dar nu uităm că oricum combinația trebuie să fie corectă. Dacă vorbim de proteine, din cât mai multe surse. În primul rând, leguminoasele: fasole, năut, linte, la fel tofu, adăugăm obligatoriu cereale integrale precum quinoa, orez integral, paste integrale, care au aminoacizi calitativi, unele legume precum ciupercile”, a notat Danici.
Cu cât mai colorată este mâncarea din farfurie, cu atât este mai bogată în nutrienți.
„Dacă vorbim despre vitamina B12, pentru că este o problemă legată de regimul vegan, vorbim de alimentele fortificate- cerealele, laptele vegetal îmbogățite. Deja fierul, alegem cel nonhem, care este în plante, și deja facem combinații bune. Lintea, hrișca sunt o sursă bună de fier, spanacul care nu ar părea, la fel e foarte bogat, semințele de cânepă, in, chia, au câte un pic din toate, și atunci când le combinăm avem un necesar bun”, a spus Diana.
La persoanele din grupul de risc care urmează o dietă vegetariană sau vegană, este esențială monitorizarea și suplinirea nutrienților atunci când este necesar. Astfel, această dietă va aduce doar beneficii sănătății.
Sursa Foto: Google