Episoadele intense de frică și anxietate care apar pe neașteptate pot fi extrem de copleșitoare.
„Atacul de panică este un puseu sau un pic de anxietate care se manifestă prin anumite simptome fizice, prin anumite gânduri și comportamente. Din simptome fizice avem tahicardie, „lipsa aerului”, putem avea senzații de ireal ce se întâmplă, senzație că nu suntem în corpul nostru, gânduri că îmi pierd controlul, că se întâmplă ceva grav cu mine, că înnebunesc. Ca și comportament, omul foarte des se panichează și mai mult, merge imediat la medic sau evită locurile în care se repetă aceste atacuri de panică”, a explicat psihologul.
Cel mai periculos aspect, spune specialista, este ceea ce ea numește „frica de frică”:
„Aici se instalează o frică de frică, o frică că simptomul va reapărea. Și cu această frică de frică sau se mai numește anxietate anticipativă, noi menținem în sine atacurile de panică, pentru că omul se teme de această manifestare bruscă a simptomelor”.
Atacurile de panică au mai multe cauze...
„Cauzele sunt diverse, de la o tulburare de anxietate în spate, fie socială, generalizată, ipohondrie, stres post-traumă, tulburările de panică vin ca o formă de anxietate. Poate să fie moderată, dar poate să fie și în zona clinică, în plus, trebuie mereu să excludem factorul organic: probleme cu rezistența la insulină, hormonii, glanda tiroidă, dezechilibrul hormonal foarte des ne dă simptomatică ca și un atac de panică. Stresul cotidian la fel este un factor acut”, a menționat Cezara Dilevschi.
Totuși, psihologul subliniază că atacul de panică, oricât de intens ar fi, nu este periculos:
„Cel mai important este să înțelegem că atacul de panică nu ne face rău, nu ne dăunează. De regulă el durează de la 5-10 minute până la 30, dacă nu îl alimentăm cu niște frici suplimentare”.
Cezara a explicat și cum se manifestă un atac de panică:
„Am niște bătăi de inimă mărite, nod în gât, nu îmi ajunge aer. Respectiv, persoana începe să interpreteze mintal acest simptom ca pe ceva periculos”, a explicat specialista, precizând că interpretarea greșită a reacțiilor corpului intensifică teama și declanșează un cerc vicios.
Dacă în anturajul tău o persoană are un atac de panică, iată cum poți să îl ajuți:
„Este foarte bine să avem un stimul intens din afară, să îi dai o bucată de gheață în mână sau să îi dai o lămâie sau să îl pui să respire abdominal dacă poate în acel moment. Să îi sustragi atenția, să vorbești cu el, așa ca să se liniștească”.
Când avem nevoie de un specialist?
„Când el se repetă, când ai 4-5 atacuri, atunci e cazul să mergi la un specialist în sănătate mintală. În primul rând, se exclude factorul organic, apoi se face o investigație ca să vezi ce tulburări de anxietate sunt în spate, omul se învață să gestioneze aceste atacuri, să respire corect abdominal, să nu își facă gânduri catastrofice și cel mai important este frica de frică. Când scăpăm de frica de frică, înțelegem ce simptome avem în corp, facem foarte multă psihoeducație în atacuri de panică și dacă vede că ai gestionat bine acest atac și ai trecut mai repede și a luat sub control situația, atunci foarte multe temeri se duc și omul începe să gestioneze stările”, a afirmat Dilevschi.
The Urs a lansat o nouă piesă! Reacția fanilor: „Plâng și ascult” - VIDEO
Terapia necesită timp și răbdare.
„Este o muncă colosală de cel puțin 20-30 de ședințe. Pastile magice există, dar ajută pe moment, dar pe urmă oricum o să ne de-a atacuri de panică, uneori se dau antidepresante în forme severe”, a explicat psihologul Cezara Dilevschi.
SURSA FOTO: INSTAGRAM