Unele femei ajung la specialist după vârsta de 30 de ani, când responsabilitățile se adună, iar gestionarea lor devine tot mai dificilă. Până atunci, multe încearcă să se adapteze fără să știe de ce anumite lucruri le solicită atât de mult.
„Aceste femei care-s nediagnosticate au un sentiment de ratare când nu fac față, că eșuează. Și atunci, uneori, diagnosticul vine ca o eliberare pentru ele, deoarece ele înțeleg că creierul lor funcționează diferit”, a explicat Cezara Dilevschi.
Odată ce înțeleg ce se întâmplă, femeile pot începe să găsească soluții potrivite pentru dificultățile cu care se confruntă. În terapie, acestea învață să își gestioneze funcțiile executive, să își organizeze mai bine activitățile și să își regleze emoțiile.
„În cabinet, în terapie, ele învață să regleze aceste funcții executive, să se obișnuiască cu simptomatica și să creeze strategii împreună cu terapeutul pentru o funcționare mai bună, pentru motivație, pentru autoreglare emoțională”, a menționat specialista.
Cezara Dilevschi a atras atenția și asupra felului în care sunt percepute uneori femeile cu ADHD de către cei din jur.
„De regulă, femeile cu ADHD sunt tot timpul numite prea irascibile, prea sensibile”, a spus psihologul.
În aceste condiții, terapia le poate ajuta să își înțeleagă reacțiile și să dezvolte mecanisme prin care să facă față mai bine situațiilor cotidiene, fără să se raporteze permanent la așteptările celor din jur.
„Cumva, ele dezvoltă niște mecanisme care le ajută să funcționeze bine pentru ele”, a adăugat Cezara Dilevschi.
Potrivit acesteia, capacitatea de autoreglare, stabilirea limitelor și identificarea unor modalități de automotivare pot contribui la îmbunătățirea vieții de zi cu zi.
„Când ele știu să se autoregleze, să pună limite, să se automotiveze, calitatea vieții se schimbă”, a subliniat psihoterapeuta.
De ce ADHD-ul este diagnosticat mai târziu la femei
Potrivit Cezarei Dilevschi, simptomele sunt identificate mai frecvent la băieți, în timp ce dificultățile fetelor pot trece neobservate pentru o perioadă îndelungată.
„Femeile sunt diagnosticate mult mai târziu și mai rar. Deci, cumva, sunt patru băieți la o fetiță”, a declarat specialista.
Aceasta a precizat că diferența nu înseamnă neapărat că ADHD-ul apare mai des la bărbați, ci că manifestările sale pot fi mai vizibile în cazul băieților.
„Nu că ar fi mai des sau mai rar. Pur și simplu, la băieți se vede mai mult. Fetițele rămân nediagnosticate destul de mult timp”, a explicat psihologul.
Astfel, unele femei ajung să afle despre ADHD abia la maturitate, după ce au încercat ani la rând să gestioneze dificultăți pe care nu le puteau explica.
Cum afectează ADHD-ul relațiile de cuplu și mediul profesional
Lipsa informațiilor despre ADHD poate duce la interpretări greșite și la conflicte în relațiile apropiate. Comportamente precum impulsivitatea, uitarea unor lucruri sau dezorganizarea pot fi percepute de partener drept semne de indiferență ori lipsă de respect.
„În cuplu se întâmplă foarte multe chestii când un partener are ADHD și foarte multe chestii pe impuls, pe uitat, pe nu pun la loc, pe dezorganizare. Celălalt partener primește ca lipsă a iubirii, lipsă a respectului”, a povestit Cezara Dilevschi.
Potrivit psihoterapeutei, atunci când partenerii nu înțeleg de unde vin aceste comportamente, pot apărea neînțelegeri care afectează relația.
„Și atunci, din păcate, se iscă foarte multe conflicte”, a adăugat aceasta.
Subiectul este relevant și în mediul profesional, unde diferențele de funcționare pot influența organizarea activităților și colaborarea dintre colegi. De aceea, informarea angajaților și a managerilor poate contribui la un mediu mai înțelegător față de persoanele neurodivergente.
În acest context, Cezara Dilevschi a anunțat organizarea unui forum dedicat neurodiversității, programat pentru 7 noiembrie. Evenimentul urmează să reunească psihologi, coachi, manageri și reprezentanți ai diferitor organizații, care să discute despre provocările întâlnite atât la locul de muncă, cât și în relațiile de cuplu.
„Pentru asta și organizăm tot felul de evenimente ca să aducem la cunoștința oamenilor, proiecte, să fie informați. Uite, acum o să am pe 7 noiembrie un forum pe neurodiversitate, unde o să vorbim despre toate aceste aspecte și o să fie și psihologi și coachi, șefi, da, și diferite organizații și manageri, unde chiar o să abordăm acest subiect și la locul de muncă, și în cuplu”, a precizat specialista.
Cezara Dilevschi consideră că educarea publicului este importantă pentru o mai bună înțelegere a persoanelor cu ADHD și pentru reducerea conflictelor provocate de interpretarea greșită a comportamentelor acestora.
„Psihoeducația este primul pas spre a aduce la cunoștința oamenilor aceste diferențe, ca oamenii să înțeleagă și să fie mai bine cu toți din jur”, a notat psihologul și psihoterapeutul.