Cert este ca mama si tata sunt pentru noi pilonii cresterii. Ei ne invata sa iubim, sa gandim, sa facem fata greutatilor si sa ne bucuram de momentele de glorie. Tot ei pot deveni cei care ne fac sa ne simtim prinsi in mrejele unei iubiri, de care sa nu mai putem scapa nici la 40 de ani. Voi vorbi astazi despre familiile de tip sistem inchis. Anume acestea depersonalizeaza, nu permit cresterea si dezvoltarea omului incapabil sa fie fericit.
Parintii nostri au facut pentru noi tot ceea ce au putut. Nimeni nu ne invata sa fim parinti. Mai degraba, aceste abilitati sunt mimate de catre noi, sau sunt invatate din experienta.
Majoritatea parintilor au intentii pozitive. Limbajul in care formuleaza aceste intentii poate insa distruge tendinta noastra de a fi adulti independenti si responsabili. „Nu esti capabil/a de nimic” este una dintre aceste fraze.
Din dorinta mare de protectie, parintii nostri sunt extrem de rigurosi in selectia prietenilor cu care comunicam. La varsta mica, asta inseamna – „sa nu te joci cu X, vine dintr-o familie aiurea” sau „nu iti permit sa aduci in casa pe Y, tatal lui a furat”.
Exemplele pot fi multiple. Aceasta hiperprotectie in fata socialului dezvolta in noi adulti reticenti si sceptici in privinta oamenilor.
"Nimeni nu te iubeste mai mult decat mine" este una dintre frazele preferate ale parintilor care dezvolta un sistem inchis de familie. Astfel, crestem convinsi ca nu putem sa fim iubiti. Pentru noi, modelul de iubire matern sau patern devine ideal. Si nici un om nu poate atinge idealul.
Asta se intampla in copilarie. Cand ajungem adolescenti, problemele devin si mai evidente si mai stringente. Parintii nostri ne considera niste copiii, inca incapabili de a lua propriile decizii (de fapt acesta ramane un light motiv pentru toata viata). Ei decid cum ne imbracam, ce citim, pe cine intalnim si care va fi facultatea pe care o vom urma.
In familiile de tip inchis, pe oricine ati alege drept parteneri de viata, nu vor fi buni. Pentru ca …si vor urma sute si zeci de motive pentru a va tine in sistemul inchis al familiei. La fel veti pati daca sunteti ales/aleasa sa deveniti parteneri ai cuiva care provine din acest tip de familie. Nu sunteti buni pentru ca veniti din alta familie.
Apoi, orice conflict sau decizie importanta in familia nou creata, daca totusi a rezistat primului razboi, va trebui sa fie pus in discutie cu familia extinsa. Mama/tata devin un fel de zei, cu care se discuta orice. Sau care iti aduc mancare si la 40 de ani.
Parintii iti vor da sfaturi gratuite. Din marea lor iubire ajungeti sa nu puteti face un pas de sine statator. Si celalalt va pleca. Sau va deveni, la fel ca voi, o leguma, incapabila sa decida la magazin ce haina sa isi cumpere.
Iesirea din acest sistem inchis este dificila. Dar este extrem de importanta daca vreti sa fiti fericiti in noul cuplu creat. Stabiliti limite clare de comunicare cu parintii. Va fi greu, pentru ca puterea lor asupra voastra e mare. Dar nu este imposibil. Luati deciziile in doi. Orice alta insertie in cuplu, va aduce discutii in plus. Si invatati-va copiii sa fie independenti. Bafta!
Daca ai o intrebare la care nu gasesti un raspuns sau vrei sa ne povestesti cum ai depasit o anumita problema, scrie-ne la sectiunea comentarii sau pe adresa de e-mail perfecte@perfecte.md cu subiectul "Problema mea". Angela Stafii - expert si trainer in dezvoltare personala si relatii interpersonale, va veni cu un sfat specializat.