Pe rețelele sociale, Valentina Naforniță a deschis un spațiu autentic de dialog cu publicul său. Soprana le-a povestit urmăritorilor despre o situație recentă care i-a lăsat un gust amar și care a declanșat o reflecție mai amplă asupra percepției sociale legate de sarcină.
„Salut, haideți să vorbim. Ce mai faceți, cum sunteți? Am observat, în general, nu doar la noi în țară că, societățile au o părere tare lejeră despre sarcină, mai ales bărbații, cel puțin o parte bună dintre ei. No ofense”, a scris artista.
De asemenea, ea a relatat o întâmplare aparent banală, dar cu implicații mai adânci:
„Spre exemplu, ieri, am luat un taxi spre casă, iar în momentul în care am intrat în mașină și m-am așezat pe bancheta din spate, am scos un oftat: „Offf”. Asta este interjecția mea cea mai des rostită în ultimele zile. La care domnul taximetrist, zâmbind, îmi spune: <<Ei, da la dumneavoastră ce nu este bine?>>”.
Valentina a punctat cu sinceritate că, deși sarcina nu este o boală, transformările prin care trece o femeie sunt intense și copleșitoare.
„Într-adevăr, sarcina nu este o boală. Deși, dacă stai să te gândești, schimbările pe care ți le aduce în organism, într-un timp atât de scurt, bine că nu înnebunim de tot. Însă, găsim puterea aceasta lăuntrică să o ducem până la capăt, deși, uneori pare că nu mai poți. Și mai găsim și „înțelepciunea” de a-i spune taximetristului, „Go to hell” (du-te în iad). Vă rog să îmi scuzați franceza”, a afirmat soprana.
Artista a vorbit și despre nevoia firească de vulnerabilitate, de exprimare sinceră a emoțiilor, chiar și atunci când viața pare binecuvântată.
„Toate binecuvântările pe care le primesc în viață, le primesc cu recunoștință, atât în viața personală, cât și cea profesională. Dar asta nu înseamnă că nu pot să plâng sau să sufăr atunci când provocările sunt dure. Am dreptul ăsta și vă încurajez să vorbiți atunci când simțiți că vreți să vă eliberați, să scoateți o lacrimă, să înjurați, să vă spuneți punctul de vedere în orice situație. Nu suntem prizonierii vieții, suntem oameni”, a relatat ea.
Mesajul sopranei s-a transformat într-un manifest pentru empatie și educație emoțională.
„Empatia e un lucru mare (cei șapte ani de acasă, educație, iubire). De aceea, eu chiar nu mă supăr pe oamenii care nu înțeleg sau cărora li se pare floare la ureche. Dar mereu o să vorbesc despre lucrurile care mi se par nedrepte și poate undeva, un băiat tânăr o să citească, spre exemplu mesajele mele și o să învețe ceva din asta. Societatea poate fi educată prin propriile exemple dacă alegem să vorbim despre ele și să nu ne fie rușine”, a subliniat Valentina Naforniță.
Spre finalul confesiunii sale, Valentina a atins și un subiect sensibil: întrebările legate de carieră care au apărut odată cu sarcina:
„Și dacă totuși suntem aici, mai las un gând pentru cei cu întrebarea: „Și când te întorci înapoi pe scenă?”. Eu nu am plecat de pe scenă ca să mă întorc, eu sunt în perioada de maternitate”.
Promițând că va reveni asupra subiectului într-o zi, artista a încheiat cu un gând profund:
„La acest ultim mesaj legat de carieră și maternitate o să revin în altă zi, pentru că este foarte complex. Însă un lucru este cert, Dumnezeu m-a înzestrat cu un dar, iar eu îl voi dărui mai departe cât voi trăi pe acest pământ”.
Valentina Naforniță s-a născut în Republica Moldova, mai exact, în satul Cuhnești, raionul Glodeni, acolo unde a și studiat vioara. Peste ani ea a aflat că nu i se oferă nicio bursă la Conservatorul din Chișinău. A perseverat, din zori până în noapte, ca într-un final să fie admisă la Conservatorul din București. De acolo – la masterat, dar și la Opera din capitala României. La 24 de ani, Valentina Naforniță câștigă cel mai prestigios concurs din Marea Britanie, pentru cântăreții lirici din lume, „BBC Singer of the World”.
SURSA FOTO: INSTAGRAM