De ce poate trece neobservat ficatul gras
Una dintre cele mai mari probleme este că afecțiunile ficatului nu provoacă întotdeauna simptome în stadiile inițiale. Astfel, o persoană poate avea acumulări de grăsime în ficat fără să știe acest lucru. Potrivit medicului Cătălina Olaru, riscul este mai mare în cazul persoanelor cu obezitate, diabet zaharat, hipertensiune arterială sau cu un stil de viață sedentar.
„Ficatul este un organ care nu ne doare și asta, de fapt, este problema cea mai mare. Noi am putea să avem practici într-adevăr nu chiar corecte, să dezvoltăm acea grăsime la ficat de care ne este frică și nici să nu cunoaștem”, a explicat medicul.
Printre obiceiurile care pot contribui la apariția ficatului gras se numără și consumul frecvent de băuturi carbogazoase îndulcite. Medicul a menționat că utilizarea acestora de patru ori pe săptămână poate dubla riscul de a dezvolta această afecțiune. De asemenea, alimentația bogată în grăsimi, excesul ponderal și lipsa activității fizice pot favoriza acumularea grăsimilor în ficat.
Specialista atrage atenția că ficatul gras nu trebuie privit doar ca o problemă izolată. Acesta poate apărea în asociere cu alte afecțiuni metabolice, inclusiv diabetul zaharat și hipertensiunea arterială, motiv pentru care evaluarea stării generale de sănătate este importantă.
Alcoolul și alimentația, factori care nu trebuie ignorați
Cătălina Olaru atrage atenția și asupra consumului de alcool, în special atunci când acesta devine un obicei frecvent sau presupune cantități mari într-un interval scurt. Potrivit medicului, nu există o cantitate de alcool care să poată fi considerată complet lipsită de riscuri pentru sănătate, iar antioxidanții pot fi obținuți și din alte surse, precum fructele.
„Nu există o cantitate sigură de alcool pe care putem să o consumăm. Nici 50 de mililitri pentru ficatul nostru nu sunt siguri și nici pentru inimă”, a subliniat gastroenterologul.
Medicul a explicat și că perioadele în care o persoană consumă mult alcool într-un timp scurt pot fi deosebit de periculoase. Acest tipar de consum, cunoscut drept binge drinking, poate avea consecințe serioase asupra sănătății.
Nici alimentele considerate sănătoase nu trebuie consumate fără măsură. În cazul fructelor, medicul recomandă echilibru, mai ales persoanelor supraponderale, care trebuie să fie atente atât la cantitate, cât și la aportul caloric. O alimentație echilibrată ar trebui să includă zilnic cinci porții de fructe și legume, dintre care trei porții de legume și două de fructe.
„Plus calorii sunt kilograme în plus, kilograme în plus într-adevăr pot să ducă la acumularea în exces a grăsimilor în ficat, ceea ce noi numim ficat gras”, a explicat Cătălina Olaru.
Un alt aspect important este ora cinei. Medicul recomandă evitarea meselor cu aproximativ trei ore înainte de culcare și încurajează activitatea fizică regulată.
„30 de minute pe zi, cel puțin cinci ori pe săptămână, ne prelungește viața cu ani. Asta este foarte important”, a menționat gastroenterologul.
Ce investigații pot depista ficatul gras
Pentru că afecțiunea poate fi asimptomatică, medicul recomandă controale periodice și investigații adaptate riscurilor fiecărei persoane. Printre metodele utilizate se numără analizele de sânge, ecografia abdominală și elastografia hepatică. Totuși, rezultatele normale ale analizelor sau ale ecografiei nu exclud întotdeauna prezența ficatului gras.
„Poate și la ecografie abdominală și analize de laborator să fie în regulă, dar noi oricum să avem ficat gras”, a precizat medicul.
Elastografia hepatică permite evaluarea acumulării de grăsime și a rigidității ficatului, un indicator important pentru aprecierea gradului de afectare. Dacă inflamația persistă, aceasta poate favoriza apariția fibrozei, care afectează structura și funcționarea organului.
„Grăsimea de la sine în ficat nu e atât de periculoasă până când nu duce la inflamație. Odată ce duce la inflamația celulelor din ficat, asta, în timp, o să se transforme în fibroză”, a explicat Cătălina Olaru.
La Centrul Medical Endolife, unde activează medicul, elastografia hepatică poate fi efectuată în aceeași ședință cu ecografia abdominală, folosind același aparat. Investigația este neinvazivă și nedureroasă, iar pregătirea presupune să nu mănânci cu patru ore înainte. Procedura adaugă aproximativ cinci minute investigației obișnuite și oferă informații suplimentare care îl pot ajuta pe medic să stabilească pașii următori.
Investigația este deosebit de relevantă pentru persoanele cu obezitate, exces de grăsime abdominală, diabet zaharat sau hipertensiune arterială, dar și atunci când analizele de sânge indică valori crescute ale unor markeri hepatici ori ecografia arată un ficat mărit.
Mâncatul în grabă și mesele în fața ecranelor pot favoriza excesele
Problemele digestive nu sunt legate doar de ceea ce punem în farfurie, ci și de felul în care mâncăm. Cătălina Olaru consideră că disponibilitatea permanentă a alimentelor și accesul ușor la produse bogate în calorii contribuie la formarea unor obiceiuri care pot afecta sănătatea digestivă.
Medicul recomandă să acordăm mai mult timp meselor și să mestecăm suficient alimentele. Acest lucru nu este important doar pentru procesul de alimentare, ci și pentru recunoașterea senzației de sațietate.
„Atunci când mesteci alimentele, ai și o stare de sațietate care îți vine mai repede decât atunci când mănânci în fugă. Până ajunge impulsul de la stomac și de la intestine la creier, îi trebuie un pic de timp. Dacă tu mănânci foarte repede, poți să te confrunți cu situația când nu te-ai săturat și ai tendința să mănânci mai mult decât ar trebui”, a explicat gastroenterologul.
Un alt obicei pe care îl recomandă să-l evităm este mâncatul în fața televizorului sau a telefonului. Atunci când atenția este concentrată asupra ecranului, putem pierde din vedere cantitatea de alimente consumată și ne putem forma deprinderi greu de schimbat.
„Cel mai periculos lucru ar fi faptul că ai tendința să mănânci mai mult decât ar trebui, plus îți creezi o obișnuință proastă, să faci asociere, o conexiune neuronală incorectă. Televizor egal mâncare”, a avertizat Cătălina Olaru.
În opinia sa, mesele ar trebui să fie și un prilej de comunicare cu familia, fără stimuli care să distragă atenția de la mâncare.
Cafeaua pe stomacul gol și mesele târzii: la ce să fim atenți
Un alt subiect abordat de medic a fost obiceiul de a începe ziua doar cu o cafea și de a amâna prima masă până la prânz. Cătălina Olaru a explicat că, în cazul adulților care se simt bine și se alimentează corespunzător, nu există neapărat o problemă dacă mănâncă de două ori pe zi. Totuși, nu recomandă această practică în cazul copiilor.
În ceea ce privește cafeaua consumată pe stomacul gol, medicul a precizat că aceasta nu este periculoasă în mod automat, dar dacă apar dureri sau disconfort gastric, este important să nu ignorăm simptomele.
„Cafeaua pe stomacul gol nu este periculoasă atâta timp cât n-ai dureri de stomac. Dacă începi să ai dureri de stomac, sigur că înseamnă că este o leziune, un disconfort acolo, care clar că noi nu trebuie să utilizăm cafea adițională”, a explicat specialista.
Medicul a atras atenția și asupra meselor foarte târzii, mai ales atunci când sunt consistente și urmează la scurt timp înainte de culcare. În astfel de situații, persoana se poate trezi dimineața fără senzația de foame sau cu greață și disconfort.
„Nu sunt binevenite gustările foarte târzii, nocturne. Nici pentru menținerea greutății, nici pentru digestie”, a subliniat Cătălina Olaru.
Stresul poate influența apariția simptomelor digestive
Pe lângă alimentație și programul meselor, starea emoțională poate influența modul în care se manifestă unele probleme digestive. Medicul a explicat că stresul poate contribui la apariția unor simptome precum durerile abdominale, constipația sau diareea, în cazul tulburărilor funcționale.
„Uneori, stresul psiho-emoțional, într-adevăr, poate să fie ca un factor declanșator. Practic, tot ceea ce noi avem în cap cumva somatizăm și o transformăm într-o durere digestivă, în durere de stomac, constipație, diaree”, a spus gastroenterologul.
De aceea, grija pentru sănătatea digestivă presupune mai mult decât eliminarea anumitor alimente. Un program echilibrat al meselor, activitatea fizică, atenția la cantitățile consumate și controalele medicale periodice pot contribui la prevenirea unor probleme și la depistarea lor din timp. Pentru persoanele cu factori de risc sau simptome persistente, evaluarea de către un medic rămâne esențială.
*Acest articol este un produs comercial