Cum se schimbă viața unei paciente după diagnosticul de cancer mamar
Prima discuție cu o pacientă care află că are cancer mamar este dificilă atât pentru aceasta, cât și pentru medic. Diana Sochircă a explicat că, în mod firesc, prima reacție este negarea diagnosticului, iar uneori această stare poate dura mai mult timp.
„Astăzi, după ce au trecut mai mulți ani, eu știu cu siguranță că pacienta are nevoie de sprijin și un plan de acțiuni”, a spus chirurgul mamolog oncolog.
Medicul a menționat că tratamentul cancerului mamar a evoluat semnificativ în ultimele două-trei decenii, iar perspectivele pacientelor s-au schimbat considerabil.
„Dacă încă 20-30 de ani în urmă practic erau sentințe la orice stadiu, atunci astăzi este un diagnostic care îl bifăm ca problemă și care îl rezolvăm”, a explicat Diana Sochircă.
Totodată, aceasta a evidențiat importanța abordării multidisciplinare, întrucât diagnosticarea și tratarea cancerului mamar presupun colaborarea mai multor specialiști, în funcție de particularitățile fiecărui caz.
Chimioterapia nu este necesară în toate cazurile
Tratamentul cancerului mamar este complex și poate include chimioterapie, intervenție chirurgicală, radioterapie și terapie endocrină, atunci când este indicată.
Iulia Crețu-Lisnic a explicat că chimioterapia este un tratament medicamentos specific, care are drept scop distrugerea celulelor tumorale. În anumite situații, aceasta este administrată înainte de operație pentru a micșora formațiunea tumorală și a facilita intervenția chirurgicală.
Prin urmare, diagnosticul de cancer mamar nu înseamnă automat că sânul trebuie extirpat. Alegerea tratamentului depinde de stadiul bolii și de caracteristicile tumorii, iar în unele cazuri intervenția chirurgicală este precedată de tratamentul medicamentos.
Aproape 40% dintre paciente ajung la medic în stadii tardive
Deși numărul pacientelor care se adresează medicului în stadii incipiente a crescut, depistarea tardivă rămâne o problemă.
Potrivit datelor statistice oficiale menționate de Diana Sochircă, în anul 2000, până la 50% dintre paciente erau diagnosticate în stadiile I și II, în timp ce cealaltă jumătate ajungea la medic în stadiile III și IV. În prezent, până la 65% dintre paciente se adresează în stadiile I și II, însă aproape 40% sunt diagnosticate în continuare în stadii tardive.
Unul dintre motivele pentru care boala poate fi depistată târziu este lipsa simptomelor în fazele incipiente.
„Stadiul 0 sau 1 este de obicei un diagnostic paraclinic, un diagnostic instrumental”, a explicat chirurgul mamolog oncolog.
Printre semnele care pot apărea pe măsură ce boala evoluează se numără formațiunile palpabile, modificările sânului, secrețiile mamelonare și ganglionii limfatici axilari măriți. Totuși, medicul a subliniat că nu trebuie să așteptăm apariția acestor manifestări pentru a merge la control.
„Este foarte important să nu așteptăm semne de alarmă despre care noi povestim, dar să venim la timp atunci când deloc nu este niciun semn. Sau la un control de rutină”, a menționat Diana Sochircă.
Reconstrucția sânului, o posibilitate după intervenția chirurgicală
Tratamentul chirurgical al cancerului mamar a evoluat considerabil, devenind mai puțin mutilant și oferind mai multe posibilități de păstrare sau reconstrucție a sânului.
Diana Sochircă a explicat că, în trecut, mastectomiile presupuneau intervenții extinse, în urma cărora erau îndepărtați inclusiv mușchii pectorali. Ulterior, tehnicile chirurgicale au progresat, iar medicii au început să recurgă la intervenții care permit păstrarea țesuturilor, în funcție de situație.
„Inițial s-au început cu operații organo-menajante, adică după caz noi încercăm să păstrăm organul din ceea ce este. S-au dezvoltat mult operațiile oncoplastice, deci păstrăm ce putem să păstrăm, mai adăugăm, mai facem câte ceva frumusețe cu țesuturi proprii”, a explicat medicul.
Aceasta a precizat că reconstrucțiile sânului au evoluat și sunt disponibile inclusiv în Republica Moldova. În anumite cazuri, reconstrucția poate fi realizată în aceeași etapă cu intervenția chirurgicală, în funcție de indicațiile medicale.
De ce contează sprijinul familiei și empatia medicilor
Pe lângă tratamentul medical, sprijinul emoțional este important atât pentru pacientă, cât și pentru familia acesteia. Iulia Crețu-Lisnic a subliniat că persoana diagnosticată nu ar trebui să se izoleze sau să considere că boala înseamnă automat un deznodământ tragic.
„Nu trebuie să stai și spui: «Gata, eu mâine am să mor», fiindcă asta nu este așa”, a spus medicul.
În același timp, discuția a vizat și rolul medicilor în relația cu pacientele. Întrebată despre importanța empatiei în comunicarea diagnosticului, aceasta a subliniat că aceasta trebuie să fie însoțită de profesionalism.
„Da, empatie, da, medicul trebuie să fie empatic, dar în primul rând, profesionistul îi redă pacientului încrederea”.
Prevenția, controalele regulate și adresarea la timp la medic rămân esențiale pentru depistarea cancerului mamar în stadii incipiente și pentru stabilirea tratamentului potrivit.
*Acest articol este un produs comercial