O idee descoperită în Anglia, dar înrădăcinată în copilărie
Ideea de a cultiva șofran i-a venit Cristinei Rotari în perioada în care se afla în Anglia, unde studia la universitate. Totuși, pasiunea pentru agricultură a început mult mai devreme, în copilărie, când își petrecea timpul alături de bunici, muncind pământul.
„Pasiunea mea față de flori, față de meleagurile noastre, de pământurile noastre, mereu mi-am dorit să fac. De mic copil am lucrat cu bunicii în câmp. În timp ce alți copii se jucau, eu eram mereu cu bunica acolo, ajutam. Îmi plăcea să prelucrez pământul. Mă simțeam acolo, mă regăseam, îmi găseam liniștea în câmp, în aer curat. Mereu mi-am dorit să mă reîntorc la țară”, a povestit Cristina Rotari.
A ales să dezvolte afacerea în raionul Ungheni, locul de care o leagă propriile rădăcini. Unul dintre criteriile esențiale în alegerea terenurilor a fost calitatea solului, care nu trebuia să fi fost tratat cu pesticide.
„Am găsit pământ anume care nu-i stropit, pentru că șofranul are nevoie de un sol curat, fără să fie stropit cu pesticide. Este o plantă pe care noi o folosim pentru sănătate. Nu merită să fie plantată pe un pământ care este plin de pesticide. Acolo am găsit pășuni și pământ curat, frumos, de unde provin eu”, a menționat agricultoarea.
Șofran organic, certificat în laboratoare din Germania
Deși în Republica Moldova există și alți agricultori care cultivă șofran, Cristina Rotari spune că afacerea sa are o particularitate: producția este organică, iar calitatea solului este verificată periodic de o companie din Germania.
„Eu plantez șofran organic. Bulbii sunt procurați deja organici, iar apoi sunt plantați pe un pământ bine afânat, care nu a fost stropit cu nimic. Noi suntem certificați. Nu am decis eu că este organic. A venit o companie din Germania, a luat solul la control, pentru că noi nu avem în Republica Moldova companii care să ne testeze bio. Solul meu pleacă în trei laboratoare și este testat, se verifică dacă nu este stropit cu pesticide”, a explicat Cristina.
Potrivit acesteia, șofranul obținut se încadrează în categoria calității superioare. Unul dintre indicatorii utilizați pentru evaluarea calității este concentrația de crocin, compusul responsabil de culoarea specifică a condimentului.
„Șofranul de cea mai înaltă calitate are 260 de unități de crocin, iar șofranul nostru are 256. Suntem la calitate superioară. Mă mândresc că pe solurile noastre crește o asemenea plantă și mă bucur că am reușit să combin o cultură internațională cu cultura pământurilor noastre”, a spus antreprenoarea.
Recoltarea se face manual, iar florile înfloresc pe etape
La trei-patru săptămâni după plantare, florile încep să apară, însă nu înfloresc toate în același timp. Recoltarea se desfășoară pe parcursul a aproximativ o lună, iar florile sunt culese manual.
„Nu înfloresc toate florile într-o zi. Ele înfloresc pe etape, în timp de o lună de zile. Poți să finisezi rândul din vale, să strângi, iar când mergi acasă, în deal, deja înfloresc alte flori. Este o minune a naturii extraordinară”, a povestit Cristina.
După înflorire, planta intră într-o perioadă de repaus, iar bulbii rămân în pământ. Aceștia se înmulțesc, însă noii bulbi au nevoie de timp pentru a se dezvolta și a ajunge la maturitate.
„Bulbul moare, iar din bulbul acela cresc cinci-șapte bulbi micuți. Ei au nevoie de un an de zile să crească, să se întărească. De aceea, într-un an avem puțin mai puțină roadă, dar în următorul an, din cei cinci-șapte bulbișori, putem obține mai mult. Putem ajunge la un kilogram și jumătate sau chiar două kilograme la hectar”, a explicat Cristina.
În primul an de cultivare, producția poate ajunge la aproximativ 1,4 kilograme de șofran la hectar, potrivit estimărilor sale.
Un kilogram de șofran organic poate costa 60.000 de euro
Șofranul este utilizat în gastronomie, inclusiv în restaurantele de lux din Europa, datorită aromei și culorii pe care le oferă preparatelor. Prețul condimentului diferă în funcție de calitate, iar șofranul organic de calitate superioară poate ajunge la valori considerabile.
„Un kilogram de șofran organic costă 60 de mii de euro. Șofranul simplu are un preț pe piață de 17-20 de mii , până la 30 de mii de euro. Totul depinde de calitate. Există calitate superioară, medie și foarte proastă, iar asta depinde de crocin”, a precizat Cristina Rotari.
Șofranul, folosit în bucătărie și în alte preparate
Pe lângă condimentul propriu-zis, și florile rămase după recoltarea firelor de șofran pot fi valorificate. Acestea pot fi uscate și utilizate pentru ceaiuri, compoziții sau chiar lumânări, în funcție de preferințe.
Cristina Rotari spune că produsul său ajunge atât la consumatori din Republica Moldova, cât și la restaurante și ambasade. De asemenea, șofranul nu lipsește din bucătăria familiei sale.
„Am foarte mulți clienți, câteva ambasade care procură șofran, câteva restaurante. Am și clienții mei fideli și, bineînțeles, el nu lipsește zi de zi din bucătăria noastră, eu și copiii mei”, a mărturisit aceasta.
Dincolo de prețul condimentului și de particularitățile cultivării, Cristina Rotari spune că agricultura a devenit pentru ea mai mult decât o afacere. Este activitatea care îi oferă satisfacție și în care se implică zi de zi, alături de oamenii din echipă.
„Eu zi de zi sunt la cot cu ei, de dimineață până seara. Aceasta este pasiunea mea, asta este munca mea. Eu fac ceea ce-mi place mie. Nu o fac pentru bani, o fac pentru că-mi place. Nu noi alegem ceea ce facem, munca ne alege pe noi”.
*Acest articol este un produs comercial