Dar ce se intampla cand tocmai oamenii care ar trebui sa urmeze regulile decid sa le incalce in cel mai flagrant si stupid mod cu putinta? Pe 20 octombrie 1980, un avion Tu-134 A decola de pe aeroportul Koltsovo (in Muntii Urali) indreptandu-se spre Groznii, in Cecenia. Era ziua in care avea sa se petreaca una dintre cele mai stupide catastrofe din istoria aviatiei.
Pentru cei 85 de pasageri ai zborului Aeroflot 6502 era un zbor de rutina. Insa pilotul Alexander Kliuiev simtea ca are nevoie de putina adrenalina…
Avionul tocmai se apropia de aeroportul Kurumoch, pentru escala prevazuta in programul de zbor, cand copilotul Ghenadi Jirnov a propus o provocare extravaganta. Kliuiev a fost de acord imediat si a pus pariu ca putea ateriza „legat la ochi” (desi unele relatari spun ca au fost trase perdelele in cabina de zbor).
La ora 15:48, la inaltimea de 400 de metri, cei doi piloti au inceput „pariul”. Renuntand la controlul vizual si asistenta prin radio, Kliuiev a inceput aterizarea.
La altitudinea de 65 de metri, avionul a emis un avertisment de apropiere de pamant. Sigur pe sine, Kliuiev a ignorat semnalul si a continuat aterizarea, avand campul vizual complet obturat.
La 15:50, avionul a atins pamantul, la viteza de 273 de kilometri pe ora. Dupa ce trenul de aterizare s-a rupt la impact, avionul a mai facut un salt urias in sus.
Aripa dreapta s-a desprins, iar cea stanga s-a rupt in doua. Avionul s-a rostogolit, oprindu-se cu susul in jos, si a luat foc. 63 de oameni au fost ucisi pe loc, inclusiv patru dintre cei sapte membri ai echipajului. Alti sapte oameni aveau sa moara mai tarziu, la spital.
Sergei Churilov, un politist din orasul Samara, avea sa declare:
„Era seara de 20 octombrie. Eram la datorie cand m-a anuntat radioul: Toate masinile disponibile sa vina imediat la aeroport! Avem nevoie de ajutorul vostru! Un avion arde pe aeroport!”
„Cand am ajuns acolo, am crezut ca doua avioane se dezmembrasera si am vazut o aripa mare care ardea langa pista. Inca imi amintesc ca am vazut o femeie care se apleca din cabina, oferindu-le salvatorilor corpul unui copil.”
„Am vazut copilotul cum iese din cabina, isi trage respiratia si intra inapoi ca sa ajute pasagerii. Intre timp, pompierii se luptau cu flacarile si politia s-a dispersat la 150 de metri de avion si a izolat zona.”
„In timpul prabusirii, avionul se intorsese cu susul in jos si toate scaunele atarnau de partea de sus, ca din tavan. Am vazut pe podea un copil intr-un costum albastru – adica pe tavanul care devenise acum podea. Copilul parea sa respire si m-am gandit ca ar putea supravietui.”
„Eram aplecat asupra lui cand cadavrele au inceput sa cada pe mine. Centurile de siguranta se topisera si cedasera. Cadavrele au inceput sa cada peste salvatori, unul cate unul.”
Copilotul Jirnov, care dupa accident a incercat sa ajute cat mai multi pasageri, a murit de infarct in drum spre spital. Pilotul Kliuiev a supravietuit si mai tarziu a sustinut ca a incercat o astfel de aterizare „pentru a-si testa abilitatile de zbor”.
A fost condamnat la 15 ani de inchisoare si eliberat dupa doar sase ani de detentie.
Fotografiile de la locul catastrofei au fost facute de seful pompierilor, Karpov. Ofiterii KGB au sosit la cateva minute dupa accident, actionand imediat pentru a controla scurgerile de informatii.
Pozele lui Karpov au devenit publice abia cativa ani mai tarziu, dupa caderea URSS.
Sursa foto: Incredibilia.ro