Fiecare intelege iubirea in felul sau. Pentru unii, iubirea in relatia de cuplu inseamna o alternanta de certuri, griji, nervi, egoism cu momente de bucurie, tandrete, multumire, intr-ajutorare. Pentru altii, doar ultimele momente inseamna de fapt iubire adevarata. Fiecare interpreteaza cum vrea, si fiecare traieste cum vrea. Oricum, exista cateva “reguli” generale care contribuie la armonizarea si consolidarea relatiilor dintre doi parteneri.

 

Faceti efortul de a intelege ca, intr-un cuplu, iubirea are drept sinonime adevarul, increderea, seninatatea, fermitatea, echilibrul, discernamantul, simtul masurii, bunul-simt, responsabilitatea, intelepciunea, luciditatea, evolutia spirituala ca ideal superior, altruistmul.

 

Sa nu ceri, pana nu dai ; sa nu astepti pana nu oferi. 

 

Sa stii ca totul depinde de tine. In fiecare clipa iei o decizie care se reflecta asupra relatiei de cuplu. 

 

Fiti permanent constienti si de calitati si de defecte, si manifestati intelegere fata de orice impas. In absenta acestei constiente, cuplul devine vulnerabil la absolut orice influenta exterioara, de orice fel (afectiva, materiala, sociala etc).

 

Stabiliti-va macar un ideal comun, pentru ca acesta confera coloana vertebrala a relatiei – un ideal pe termen lung, bine definit si care sa vizeze mai ales un bine adus oamenilor, lumii in care traim.

 

Invatati sa fiti firesti si sa comunicati la absolut toate nivelurile. Cine nu este capabil sa comunice nu este capabil nici sa iubeasca, intrucat sufletul lui este inchis.

 

Sa nu-ti manipulezi sau constrangi partenerul de cuplu niciodata. Fiindca in acea clipa dragostea a murit si in locul ei s-a instaurat controlul. 

 

Sa ai incredere in tine insuti, pentru a putea avea incredere in celalalt. Daca tu nu vei fi demn de increderea ta, nici partenerul nu va fi. 

 

Sa inveti sa-ti asculti si intelegi pornirile interioare. Daca nu stii ce cauti, cum o sa stii ce gasesti ? 

Perfecte