Intrebare primita de la o cititoare fidela a site-ului perfecte.md:  "Buna ziua d-na Aurelia! Citind in fiecare zi sfaturile d-stra, imi permit si eu sa "imi plang jalea". Am 29 de ani, deci sunt destul de "marisoara" ca sa imi stapanesc emotiile si sa-mi port de grija, insa in situatia asta chiar nu stiu ce sa fac. Deci traiesc cu cineva in concubinaj de mai bine de 3 ani. La inceput totul era perfect. Nu ne-am certat niciodata, insa au aparut probleme. Deci imi permit sa va scriu chestiile care ma deranjeaza. 1. A devenit agresiv si daca doresc sa incep sa discut cu partenerul meu incepe sa tipe si sa se eschiveze. 2. Isi permite sa ma injure daca ii adresez vreo intrebare care nu-i place. 3. Noi locuim peste hotare, si la el in tara are o fosta sotie si un copil de 5 ani. Ma deranjeaza ca ea il tot suna si ii spune ca din cauza mea el uita de copil si ii cere saptamanal foarte multi bani, si cand ii spun ca nu este normal, el ma bruscheaza si ma injura. 4. Si-a adus toti verisorii, prietenii in orasul unde locuim, si desi avem un copil de aproape 3 ani, ei il suna si la 1 noaptea. 5. Nu mai da bani in casa ca inainte. Deci credeti-ma, s-au acumulat foarte multe si nu stiu cum sa reactionez. Ma irita tot neamul si "fostul neam", ma refer la fosta sotie, si chiar si urat de copilul lui din alta casnicie am vorbit, pentru ca sa-l deranjez cu ceva. Va rog mult sa ma ajutati cum sa reactionez in asa situatii pentru ca vreau sa ma despart, insa depind totusi mult de el, atat financiar, cat si emotional! Mersi anticipat de raspuns! Cu stima, Nicoleta"

 

 

 

Raspunsul psihologului site-ului perfecte.md, dr. in psihologie Aurelia Balan Cojocaru: "Buna ziua draga doamna. De multe ori am incercat sa explic in raspunsurile de la aceasta rubrica importanta comunicarii asertive intre parteneri si nu o singura data am pus accent ca e de o importanta majora ca din aceasta comunicare sa lipseasca reprosurile si acuzele, isteriile si vorbele urate. Nu pot trece cu vederea cu cata nonsalanta specificati ca ati vorbit de urat copilul sau din alta casatorie, doar pt a va deranja partenerul. De ce??? Imaginati-va macar pt o clipa ca ati fi fost in locul lui, cum era sa va simtiti ca cineva , de la care de facto asteptati afectiune, intelegere, suport emotional, maleabilitate, va critica propriul copilas? Ce vina poarta acel copil pt simplul fapt ca sotul dvs ii este tata biologic, un tata care nu a putut avea o relatie constructiva cu mama lui , un tata care si asa nu e parte din cresterea si evolutia lui zilnica? Analizati un pic asupra acestei situatii si poate e cazul sa nu mai repetati aceasi eroare. 

 


Sa fiti furioasa, enervata sau iritata nu va ajuta niciodata. O astfel de stare nu va rezolva nicio problema, ci doar o agraveaza sau va face sa va pierdeti energia inutil.
Ve enervati in trafic, va enervati si va irita comportamentul altor oameni, a rudelor, prietenilor, colegilor de serviciu, ba chiar si a partenerului de viata, va enervati pentru tot felul de situatii asupra carora nu aveti de fapt nici un control. La ce va foloseste asta?
Daca sunteti intr-o situatie pe care puteti sa o schimbati, actionati. Daca nu puteti sa o schimbati, acceptati si mergeti calm mai departe.
Aducetiva aminte ca nimic din exteriorul dvs nu are nicio putere asupra dvs, decat atunci cand permiteti sa fiti perturbata prin gandurile pe care vi le repetati in minte, prin felul in care alegeti sa va raportati la ceea ce vi se intampla.

 


Furia nu este o solutie, ci este o problema in sine. Controlati-va emotiile si nu le mai permiteti sa va controleze ele pe dvs si veti vedea ca totul va deveni mai simplu si mai usor, inclusiv relatia cu omul drag."


Perfecte